2 intrări
27 de definiții
din care- explicative (15)
- morfologice (8)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GEME, gem, vb. III. Intranz. 1. (Despre ființe) A scoate sunete nearticulate ca urmare a unei dureri (fizice sau morale). ♦ Fig. (Despre elemente ale naturii) A fremăta, a murmura, a vui. 2. Fig. A fi plin, încărcat peste măsură. – Lat. gemere.
GEME, gem, vb. III. Intranz. 1. (Despre ființe) A scoate sunete nearticulate ca urmare a unei dureri (fizice sau morale). ♦ Fig. (Despre elemente ale naturii) A fremăta, a murmura, a vui. 2. Fig. A fi plin, încărcat peste măsură. – Lat. gemere.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
geme vi [At: NECULCE, ap. LET. II 421/19 / Pzi: gem / E: lat gemo, -ere] 1 A scoate sunete nearticulate ca urmare a unei dureri (fizice sau morale). 2 (D. fenomene ale naturii) A murmura. 3 (D. fenomene ale naturii) A vui. 4 (Fig; urmat de pp „de”) A fi încărcat peste măsură. 5 (Fig; d. popoare) A fi asuprit. 6 (Reg) A gâfâi. 7 (Reg; d. copii) A scânci.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GEME, gem, vb. III. Intranz. 1. (Despre oameni și, mai rar, despre alte ființe) A scoate sunete nearticulate, provocate de durere; a scoate gemete. V. ofta, suspina. Și-a tras ciuful de păr mai pe frunte, a gemut, a pornit. CAMILAR, TEM. 121. Viindu-și nițel în simțiri și neputîndu-se scula, a început a geme de durere. ISPIRESCU, L. 329. Gemea Dolca, se culca, Laba ruptă-și arăta. ALECSANDRI, P. P. 55. ◊ Fig. În sufletul lui gemea durerea. DUNĂREANU, CH. 34. ◊ (Metaforic) Afară începuse să fluiere și să geamă un vînt viclean. DUMITRIU, B. F. 149. Ușile gem în țîțîni. COȘBUC, P. I 235. Va geme de patemi Al mării aspru cînt. EMINESCU, O. I 218. Fuge ca vîntul, Sună pădurile, fîșîie frunzele, Geme pămîntul. BOLINTINEANU, O. 74. ◊ Tranz. (Cu complement intern) Dadaca își gemu răcnetele și căzu în genunchi. SADOVEANU, Z. C. 333. 2. Fig. (Despre popoare sau despre o clasă socială exploatată) A suferi din greu, a fi apăsat, împilat. Întreaga omenire gemea sub jugul despotic. DELAVRANCEA, H. T. 213. Răul ajunge la culme, țara geme de bîntuirile simbriașilor lui Despot. ALECSANDRI, T. II 52. Țara geme subt asuprirea Tomșei. NEGRUZZI, S. I 138. 3. Fig. (Despre lucruri; de obicei urmat de determinări introduse prin prep. «sub» sau «de») A fi plin, încărcat peste măsură. Vapoarele urlă disperate, gemînd sub greutatea încărcăturilor. SAHIA, N. 39. Pe stînga, largul văii gemea sub belșugul greu al sămănăturilor. HOGAȘ, DR. 241. Geme codru de voinici, La tot fagu cîte cinci. HODOȘ, P. P. 201.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A GEME gem intranz. 1) A scoate sunete înfundate și prelungi, din cauza unor dureri chinuitoare; a produce gemete. 2) (despre frunze, păduri, ape etc.) A produce un zgomot înăbușit, mișcându-se încet; a fremăta; a murmura. 3) A produce un zgomot prelung și pătrunzător; a vui; a vâjâi. 4) fig. A fi arhiplin; a fi supraîncărcat. /<lat. gemere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
geme v. 1. a respira cu durere: copilul geme; 2. a fi apăsat, a suferi: a geme în exil; 3. fig. se zice despre arbori și ape: Bosforul geme; 4. a fi plin: curtea gemea de lume. [Lat. GEMERE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GEMĂ, geme, s. f. Nume generic pentru orice piatră prețioasă translucidă. ♦ Bijuterie sau obiect de artă făcut dintr-o piatră prețioasă sau semiprețioasă pe care sunt gravate figuri ori motive decorative. ♦ (Adjectival; în sintagma) Sare gemă = sare de bucătărie cristalizată, extrasă ca atare dintr-o salină; halit2. – Din fr. gemme, lat. gemma.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GEMĂ, geme, s. f. Nume generic pentru orice piatră prețioasă translucidă. ♦ Bijuterie sau obiect de artă făcut dintr-o piatră prețioasă sau semiprețioasă pe care sunt gravate figuri ori motive decorative. ♦ (Adjectival; în sintagma) Sare gemă = sare de bucătărie cristalizată, extrasă ca atare dintr-o salină; halit2. – Din fr. gemme, lat. gemma.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
gemă [At: MACEDONSKI, O. I, 164 / Pl: ~mi / E: fr gemme, lat gemma] 1 sf Nume generic pentru orice piatră prețioasă translucidă. 2 sf Bijuterie (sau obiect de artă) făcut dintr-o piatră prețioasă (sau semiprețioasă) pe care sunt gravate figuri ori motive decorative. 3 a (Îs) Sare ~ Sare de bucătărie cristalizată, extrasă ca atare dintr-o salină Si: halit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GEMĂ, geme, s. f. Nume generic pentru orice piatră prețioasă în stare de cristal pur. Diamantul este o gemă. ♦ Obiect de artă sau podoabă din piatră (de obicei de rocă tare) pe care sînt gravate, în adîncime, figuri sau motive decorative. ◊ (Adjectival, numai în expr.) Sare gemă = sare de bucătărie cristalizată, extrasă din saline.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GEMĂ s.f. 1. Nume generic pentru pietrele considerate prețioase. ◊ (adj.) Sare gemă = sare de bucătărie extrasă din saline. 2. Bijuterie cu o piatră (semi)prețioasă pe care sunt gravate figuri sau motive decorative. [Cf. fr. gemme, lat., it. gemma].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GEMĂ s. f. 1. piatră prețioasă în stare cristalină pură. ♦ (adj.) sare ~ = sare de bucătărie. 2. bijuterie cu o piatră (semi)prețioasă pe care sunt gravate figuri sau motive decorative. 3. (bot.) mugur. (< fr. gemme, lat. gemma)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
GEMĂ2 ~e adj.: Sare ~ clorură naturală de sodiu cristalizată. /<fr. gemme, lat. gemma
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GEMĂ1 ~e f. 1) (nume generic) Piatră prețioasă translucidă. 2) Bijuterie cu o astfel de piatră prețioasă pe care sunt gravate figuri decorative. /<fr. gemme, lat. gemma
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gemă f. orice piatră scumpă. ║ a. sare gemă, extrasă din mine, în opozițiune cu sare marină.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gem, -út, a géme v. intr. (lat. gĕmo, gémere, it. gémere, pv. cat. sp. gemir, fr. geindre și gémir, pg. gemer). Scot niște slabe sunete de durere: rănitu nu plîngea, ci numaĭ gemea. Fig. Îs subjugat, îs supus străinuluĭ: a geme supt jug. Îs foarte plin (ca ngr. gémo): curtea gemea de lume, hambaru gemea de grîŭ. V. bîhîĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*gémă f., pl. e (lat. gemma, boboc, mugur, peatră prețioasă). Peatră prețioasă (diamant, rubin ș. a.). Sare gemă, sare scoasă din pămînt (în opoz. cu sare marină): în România-s mine de sare gemă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
geme (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gem, 3 sg. geme, imperf. 1 gemeam; conj. prez. 1 sg. să gem, 3 să geamă; ger. gemând; part. gemut
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
geme (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gem, imperf. 3 sg. gemea; conj. prez. 3 să geamă; part. gemut
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
geme vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gem, imperf. 3 sg. gemea; conj. prez. 3 sg. și pl. geamă; part. gemut
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gem s. n., pl. gemuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
gemă s. f., g.-d. art. gemei; pl. geme (și: sare gemă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
gemă s. f., g.-d. art. gemei; pl. geme
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
gemă s. f., g.-d. art. gemei; pl. geme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gem, geamă 3 conj.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GEME vb. a se lamenta, a se tângui, a se văita, (înv. și reg.) a (se) scrivi. (~ de durere.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GEME vb. a se lamenta, a se tîngui, a se văita, (înv. și reg.) a (se) scrivi. (~ de durere.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
geme (gem, gemut), vb. – 1. A scoate sunete nearticulate ca urmare a unei dureri, a se plînge. – 2. A fi plin, încărcat peste măsură. – Mr. gem, gimută, geamire. Lat. gĕmĕre (Pușcariu 703; Candrea-Dens., 727; REW 3722; DAR), cf. it. gemere, prov., cat., sp. gemir, fr. geindre, port. gemer, alb. ğemoń (Philippide, II, 643). – Der. gemător, adj. (care geme); geamăt (var. gemăt, gemet), s. n. (sunet nearticulat de durere) poate fi la fel de bine der. intern. cu suf. -et, ca freamăt, treacăt, sau reprezentant al lat. gĕmĭtus (Pușcariu 705; Candrea-Dens., 728; REW 3724; DAR); îngemere, vb. (înv., a geme), ar putea reproduce lat. ingĕmĕre; gemut, s. n. (geamăt).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
sare gemă, → halit.
- sursa: Petro-Sedim
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (V602) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
geme, gemverb
- 1. (Despre ființe) A scoate sunete nearticulate ca urmare a unei dureri (fizice sau morale). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și-a tras ciuful de păr mai pe frunte, a gemut, a pornit. CAMILAR, TEM. 121. DLRLC
- Viindu-și nițel în simțiri și neputîndu-se scula, a început a geme de durere. ISPIRESCU, L. 329. DLRLC
- Gemea Dolca, se culca, Laba ruptă-și arăta. ALECSANDRI, P. P. 55. DLRLC
- În sufletul lui gemea durerea. DUNĂREANU, CH. 34. DLRLC
- Ușile gem în țîțîni. COȘBUC, P. I 235. DLRLC
- Dadaca își gemu răcnetele și căzu în genunchi. SADOVEANU, Z. C. 333. DLRLC
- 1.1. Despre elemente ale naturii: fremăta, murmura, vui. DEX '09 DEX '98
- Afară începuse să fluiere și să geamă un vînt viclean. DUMITRIU, B. F. 149. DLRLC
- Va geme de patemi Al mării aspru cînt. EMINESCU, O. I 218. DLRLC
- Fuge ca vîntul, Sună pădurile, fîșîie frunzele, Geme pămîntul. BOLINTINEANU, O. 74. DLRLC
-
-
- 2. (Despre popoare sau despre o clasă socială exploatată) A suferi din greu, a fi apăsat, împilat. DLRLC
- Întreaga omenire gemea sub jugul despotic. DELAVRANCEA, H. T. 213. DLRLC
- Răul ajunge la culme, țara geme de bîntuirile simbriașilor lui Despot. ALECSANDRI, T. II 52. DLRLC
- Țara geme subt asuprirea Tomșei. NEGRUZZI, S. I 138. DLRLC
-
- 3. A fi plin, încărcat peste măsură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Vapoarele urlă disperate, gemînd sub greutatea încărcăturilor. SAHIA, N. 39. DLRLC
- Pe stînga, largul văii gemea sub belșugul greu al sămănăturilor. HOGAȘ, DR. 241. DLRLC
- Geme codru de voinici, La tot fagu cîte cinci. HODOȘ, P. P. 201. DLRLC
-
etimologie:
- gemere DEX '09 DEX '98
gemă, gemesubstantiv feminin
- 1. Nume generic pentru orice piatră prețioasă translucidă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Diamantul este o gemă. DLRLC
- 1.1. Bijuterie sau obiect de artă făcut dintr-o piatră prețioasă sau semiprețioasă pe care sunt gravate figuri ori motive decorative. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Sare gemă = sare de bucătărie cristalizată, extrasă ca atare dintr-o salină; halit (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: halit
-
- 2. Mugur. MDN '00sinonime: mugur
etimologie:
- gemme DEX '09 DEX '98 DN
- gemma DEX '09 DEX '98 DN