3 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GAL1, gali, s. m. Persoană care făcea parte din populația vechii Galii. – Din lat. Gallus.

GAL2, gali, s. m. Unitate pentru măsurarea accelerației, egală cu 1 centimetru pe secundă la pătrat. – Din fr. gal.

GAL2, gali, s. m. Unitate pentru măsurarea accelerației, egală cu 1 centimetru pe secundă la pătrat. – Din fr. gal.

gal1 sm [At: DA / Pl: ~i / E: lat Gallus] Locuitor al vechii Galii (Franța de azi).

gal2 sm [At: LTR / Pl: ~i / E: fr gal] Unitate pentru măsurarea accelerației, egală cu 1 cm pe secundă la pătrat.

GAL1, gali, s. m. Persoană care făcea parte din populația de bază a vechii Galii. – Din lat. Gallus.

GAL, gali, s. m. Persoană făcînd parte din populația de bază a vechii Galii. V. celt.

GAL s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a accelerației, egală cu accelerația de 1 cm pe secundă la pătrat. [< fr. gal].

GAL s. m. unitate de măsură a accelerației egală cu accelerația de 1 cm/s2. (< fr. gal)

GAL2 ~i m. fiz. Unitate de măsură a accelerației (egală cu 1 cm pe secundă la pătrat). /<fr. gal

GAL1 ~i m. Persoană care făcea parte din populația de bază a vechii Galii. /<lat. Gallus

GÂL interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul produs de lichide care curg dintr-un vas (cu gâtul strâmt) sau care alunecă pe gât. – Onomatopee.

GÂL interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul produs de lichide care curg dintr-un vas (cu gâtul strâmt) sau care alunecă pe gât. – Onomatopee.

gâl2 sn [At: H VII, 231 / E: nct] (Med; reg) Anghină.

gâl1 i [At: ALECSANDRI, T. 199 / E: fo] (Rep) (1-2) Cuvânt care imită sunetul produs de gâtlej când omul înghite repede, cu sete, cu lăcomie etc. o băutură sau când un lichid curge dintr-un vas (cu gâtul strâmt).

GÎL interj. (De obicei repetat) Onomatopee care redă sunetul produs de lichide cînd curg dintr-o sticlă sau cînd cineva bea cu lăcomie. Frații beau și cinste fac... și gîl, gîl... Și iarăși gîl! COȘBUC, P. I 115. Pune plosca la gură și gîl, gîl, gîl. SEVASTOS, N. 48. Înghite Agachi... gîl... gîl... gîl. ALECSANDRI, T. 199.

GÂL interj. (se folosește, repetat, pentru a reda sunetul produs de un lichid care se varsă dintr-un vas sau care este înghițit). /Onomat.

Gali m. pl. 1. locuitorii cei vechi din Galia, de rassă celtică; 2. locuitorii moderni din țara Walles: principele Galilor.

găl-găl! int. arată sgomotul ce fac apele agitate sau lichidele curgând din sticlă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gal (persoană, unitate de măsură) s. m., pl. gali

arată toate definițiile

Intrare: gal (pers.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gal
  • galul
  • galu‑
plural
  • gali
  • galii
genitiv-dativ singular
  • gal
  • galului
plural
  • gali
  • galilor
vocativ singular
  • galule
plural
  • galilor
Intrare: gal (u.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gal
  • galul
  • galu‑
plural
  • gali
  • galii
genitiv-dativ singular
  • gal
  • galului
plural
  • gali
  • galilor
vocativ singular
  • galule
plural
  • galilor
Intrare: gâl
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • gâl
gâl-gâl interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • gâl-gâl
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gal (pers.)

  • 1. Persoană care făcea parte din populația vechii Galii.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: celt, -ă (persoană)

etimologie:

gal (u.m.)

  • 1. Unitate pentru măsurarea accelerației, egală cu 1 centimetru pe secundă la pătrat.
    surse: DEX '09 DN

etimologie:

gâl gâl-gâl

  • 1. de obicei repetat Cuvânt care imită sunetul produs de lichide care curg dintr-un vas (cu gâtul strâmt) sau care alunecă pe gât.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Frații beau și cinste fac... și gîl, gîl... Și iarăși gîl! COȘBUC, P. I 115.
      surse: DLRLC
    • Pune plosca la gură și gîl, gîl, gîl. SEVASTOS, N. 48.
      surse: DLRLC
    • Înghite Agachi... gîl... gîl... gîl. ALECSANDRI, T. 199.
      surse: DLRLC

etimologie: