opțiuni
  • info
2 intrări
13 definiții

Explicative DEX

GĂITĂNI, găitănesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A răsuci, a împleti găitane (1). ♦ Refl. Fig. (Despre iarbă) A se răsuci la vârf. [Pr.: gă-i-] – Din găitan.

GĂITĂNI, găitănesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A răsuci, a împleti găitane (1). ♦ Refl. Fig. (Despre iarbă) A se răsuci la vârf. [Pr.: gă-i-] – Din găitan.

găităna vtr vz găităni[1] corectat(ă)

  1. În original, probabil incorect: găitări. Ambele forme ale var. nu sunt consemnate în def. formei principale — cata

găităni [At: RUSSO, S. 22 / P: găi~ / Pzi: ~nez / E: găitan] (Înv) 1 vt A răsuci, a împleti găitane (1). 2 vr (Fig; d. iarbă) A se răsuci la vârf.

GĂITĂNI (-ănesc) I. vb. tr. A împleti găitane. II. vb. refl. Ⓕ A se împleti (ca firele unui găitan).

GĂITĂNI, găitănesc, vb. IV. 1. Tranz. (Învechit) A răsuci, a împleti găitane. 2. Refl. Fig. (Despre iarbă) A se răsuci la vîrf. Iarba frumoasă ca mătasa... în vîrv se găitănește. RUSSO, S.22. Stoian popa se oprea Și de prînz el poposea... În poiana înflorită... Unde iarba se-mpletește Și-n vîrf se găitănește. ALECSANDRI, P. P. 98. – Pronunțat: gă-i-.

GĂITĂNIT, -Ă, găităniți, -te, adj. (Despre iarbă) Răsucit la vîrf. Cum se cheamă ierbile celea care par împletite și la vîrf găitănite? ODOBESCU, S. III 173. – Pronunțat: gă-i-.

GĂITĂNIT, -Ă, găităniți, -te, adj. (Despre iarbă) Răsucit la vîrf. [Pr.: gă-i-] – V. găităni.

găitănì v. 1. a împleti găitane; 2. fig. a se împleti în genere: iarba ’n vârf se găitănește POP.

găitănésc v. tr. Împletesc găitane. V. refl. Mă răsucesc la vîrf, vorbind de firu ĭerbeĭ.

găitănéz v. tr. Ornez cu găitane.

Ortografice DOOM

găităni (a ~) (înv.) (desp. gă-i-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. găitănesc, 3 sg. găitănește, imperf. 1 găităneam; conj. prez. 1 sg. să găitănesc, 3 să găitănească

găităni (a ~) (înv.) (gă-i-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. găitănesc, imperf. 3 sg. găitănea; conj. prez. 3 să găitănească

găităni vb. (sil. gă-i-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. găitănesc, imperf. 3 sg. găitănea; conj. prez. 3 sg. și pl. găitănească

Intrare: găităni
  • silabație: gă-i- info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • găităni
  • găitănire
  • găitănit
  • găitănitu‑
  • găitănind
  • găitănindu‑
 singular plural
  • găitănește
  • găităniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • găitănesc
 (să)
  • găitănesc
  • găităneam
  • găitănii
  • găitănisem
a II-a (tu)
  • găitănești
 (să)
  • găitănești
  • găităneai
  • găităniși
  • găităniseși
a III-a (el, ea)
  • găitănește
 (să)
  • găitănească
  • găitănea
  • găităni
  • găitănise
plural I (noi)
  • găitănim
 (să)
  • găitănim
  • găităneam
  • găitănirăm
  • găităniserăm
  • găitănisem
a II-a (voi)
  • găităniți
 (să)
  • găităniți
  • găităneați
  • găitănirăți
  • găităniserăți
  • găităniseți
a III-a (ei, ele)
  • găitănesc
 (să)
  • găitănească
  • găităneau
  • găităniră
  • găităniseră
găităna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: găitănit
găitănit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găitănit
  • găitănitul
  • găitănitu‑
  • găitănită
  • găitănita
plural
  • găităniți
  • găităniții
  • găitănite
  • găitănitele
genitiv-dativ singular
  • găitănit
  • găitănitului
  • găitănite
  • găitănitei
plural
  • găităniți
  • găităniților
  • găitănite
  • găitănitelor
vocativ singular — —
plural — —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

găităni, găitănescverb

  • 1. învechit A răsuci, a împleti găitane (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. reflexiv figurat (Despre iarbă) A se răsuci la vârf. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Iarba frumoasă ca mătasa... în vîrv se găitănește. RUSSO, S.22. DLRLC
      • format_quote Stoian popa se oprea Și de prînz el poposea... În poiana înflorită... Unde iarba se-mpletește Și-n vîrf se găitănește. ALECSANDRI, P. P. 98. DLRLC
etimologie:
  • găitan DEX '09 DEX '98

găitănit, găitănităadjectiv

  • 1. (Despre iarbă) Răsucit la vârf. DLRLC DLRM
    • format_quote Cum se cheamă ierbile celea care par împletite și la vîrf găitănite? ODOBESCU, S. III 173. DLRLC
etimologie:
  • vezi găităni DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.