3 intrări

38 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

g smi [At: DA ms / P și: ghe / E: ml g] 1 A noua literă a alfabetului limbii române. 2 Sunet corespunzător literei g (1), consoană oclusivă velară sau sonoră. 3 Consoană semioclusivă prepalatală sonoră când este urmată de e sau i. 4 Consoană oclusivă palatală sonoră în grupurile ghe, ghi.

G, g, s. m. 1. A noua literă a alfabetului limbii române. 2. Consoană notată cu această literă (semiocluzivă prepalatală sonoră când este urmată de e sau i; ocluzivă palatală sonoră în grupurile ghi și ghe; ocluzivă velară sonoră în toate celelalte poziții). [Pr.: ge, ghe, gî.Pl. și: (1, n.) g-uri]

G s. m. invar. A noua literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană semioclusivă prepalatală sonoră (4) când este urmată de e sau i; oclusivă palatală (2) sonoră în grupurile ghi și ghe; oclusivă velară sonoră în toate celelalte poziții). [Pr.: ghe]

G s. m. invar. A opta literă a alfabetului și sunetul pe care îl reprezintă; este o consoană: a) oclusivă velară sonoră înainte de consoane, la sfîrșit de cuvînt și înainte de vocalele a, o, u, ă, î; b) semioclusivă prepalatală sonoră în grupurile ge, gi; c) oclusivă palatală sonoră în grupurile ghe, ghi. – Pronunțat: ghe.

G m. a șeaptea literă a alfabetului.

g m. A șaptea literă a alfabetuluĭ latin, născută din modificarea luĭ c și admisă în alfabetu latin de abea pe la 234 în ainte de Hristos în locu inuzitatuluĭ z, care, cînd a fost ĭar întrebuințat, a ocupat ultimu loc. Romaniĭ o pronunțau numaĭ gh în toate cazurile. Maĭ pe urmă s’a pronunțat ge, gi. V. la c.

gauss sm [At: DEX / Pl: ~uși / E: fr gauss] Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul electromagnetic C.G.S. (centimetru, gram, secundă), egală cu a mia parte din unitatea inducției magnetice din M. K. S. (metru, kilogram, secundă).

gram1 [At: DA ms / Pl: ~e / E: fr gramme, ger Gramm, ngr γραμμα, rs грамм] 1 sn Unitate de măsură pentru masă egală cu a mia parte dintr-un kilogram. 2 sn (Îc) ~-forță Unitate de măsură reprezentând a mia parte dintr-un kilogram-forță. 3 Element secund de compunere savantă folosit în terminologia metrologică pentru formarea multiplilor și submultiplilor gramului (1).

GAUSS, gauși, s. m. Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul electromagnetic C.G.S. (centimetru, gram, secundă). – Din fr. gauss.

GAUSS, gauși, s. m. Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul electromagnetic C.G.S. (centimetru, gram, secundă). – Din fr. gauss.

GRAM, grame, s. n. Unitate de măsură pentru masa (ori greutatea) unui corp, egală cu a mia parte dintr-un kilogram. ◊ Gram-forță = unitate de măsură pentru forță, egală cu a mia parte dintr-un kilogram-forță. – Din fr. gramme.

GRAM, grame, s. n. Unitate de măsură pentru masa (ori greutatea) unui corp, egală cu a mia parte dintr-un kilogram. ◊ Gram-forță = unitate de măsură pentru forță, egală cu a mia parte dintr-un kilogram-forță. – Din fr. gramme.

GAUSS, gauși, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul electromagnetic C.G.S. (centimetru, gram, secundă).

GRAM, grame, s. n. Unitate de măsură egală cu a mia parte dintr-un kilogram.

GAUSS s.m. Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul C.G.S. electromagnetic, egală cu a mia parte din unitatea de inducție magnetică în sistemul M.K.S. [Pron. gaus. / < fr. gauss, cf. Gauss – matematician și fizician german].

GRAM s.n. Unitate de măsură reprezentând a mia parte dintr-un kilogram. ◊ Gram-forță = unitate de măsură pentru forță, egală cu a mia parte dintr-un kilogram-forță. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „gram”, folosit în terminologia metrologică pentru formarea denumirilor multiplilor și submultiplilor gramului. [< fr. gramme, cf. germ. Gramm, gr. gramma].

GRAM adj.n. Colorație gram = metodă de laborator care constă în colorarea preparatelor bacteriene și care permite clasificarea microbilor în grampozitivi și gramnegativi. [< fr., engl. gram, cf. Gram – bacteriolog danez].

GAUSS s. m. unitate de măsură a inducției magnetice de 10-4 ori mai mare decât tesla[1]. (< fr. gauss)

  1. Formularea neintuitivă „de 10-4 ori mai mare decât” s-ar traduce ca 1 G este echivalentul a 10-4 T (sau 1 mG = 0.1 µT). — Ladislau Strifler

GRAM1 s. n. unitate de măsură a masei, a mia parte dintr-un kilogram. ♦ ~-forță = unitate de măsură pentru forță, a mia parte dintr-un kilogram-forță. (< fr. gramme, gr. gramma)

GRAM2 adj. colorație ~ = metodă de laborator constând în colorarea preparatelor bacteriene și pentru clasificarea microbilor în grampozitivi și gramnegativi. (< fr. gram)

GÁUSS ~și m. Unitate de măsură a inducției magnetice. /<fr. gauss

GRAM ~e n. Unitate de măsură a greutății egală cu a mia parte dintr-un kilogram. /<fr. gramme, lat. gramma

arată toate definițiile

Intrare: g
  • pronunție: ge, ghe, gî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • g
  • g-ul
  • g-u‑
plural
  • g-uri
  • g-urile
genitiv-dativ singular
  • g
  • g-ului
plural
  • g-uri
  • g-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: gauss
substantiv masculin (M7)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gauss
  • gaussul
  • gaussu‑
plural
  • gauși
  • gaușii
genitiv-dativ singular
  • gauss
  • gaussului
plural
  • gauși
  • gaușilor
vocativ singular
plural
G simbol
  • pronunție: ge, ghe, gî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • G
Intrare: gram (subst.)
gram (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gram
  • gramul
  • gramu‑
plural
  • grame
  • gramele
genitiv-dativ singular
  • gram
  • gramului
plural
  • grame
  • gramelor
vocativ singular
plural
  • pronunție: ge, ghe, gî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • g
  • g-ul
  • g-u‑
plural
  • g-uri
  • g-urile
genitiv-dativ singular
  • g
  • g-ului
plural
  • g-uri
  • g-urilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

g

  • 1. substantiv masculin invariabil substantiv neutru A noua literă a alfabetului limbii române.
    surse: DEX '09 DE
    • diferențiere A opta literă a alfabetului.
      surse: DLRLC
    • comentariu Numerotarea din DLRLC și DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”).
  • 2. substantiv masculin invariabil Consoană notată cu această literă (semiocluzivă prepalatală sonoră când este urmată de e sau i; ocluzivă palatală sonoră în grupurile ghi și ghe; ocluzivă velară sonoră în toate celelalte poziții).
    surse: DEX '09 DLRLC DE
  • 3. substantiv masculin invariabil muzică (Sub forma G) Notația literală pentru sunetul sol.
    surse: DE
  • 4. substantiv masculin invariabil metrologie (Sub forma G) Simbol al prefixului giga-.
    surse: DE
  • 5. fizică (Sub forma g) Simbol pentru accelerația gravitațională.
    surse: DE
  • 6. (Sub forma g) Simbol pentru gram.
    surse: DE

etimologie:

gauss G

  • 1. Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul electromagnetic C.G.S. (centimetru, gram, secundă).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • diferențiere Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul C.G.S. electromagnetic, egală cu a mia parte din unitatea de inducție magnetică în sistemul M.K.S.
    surse: DN
  • diferențiere Unitate de măsură a inducției magnetice de 104 ori mai mică decât tesla.
    surse: MDN '00
  • comentariu simbol G
    surse: DOOM 2

etimologie:

gram (subst.) g

  • 1. Unitate de măsură pentru masa (ori greutatea) unui corp, egală cu a mia parte dintr-un kilogram.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: dram
    • 1.1. (și) adjectival neutru Colorație gram = metodă de laborator care constă în colorarea preparatelor bacteriene și care permite clasificarea microbilor în grampozitivi și gramnegativi.
      surse: DN
  • comentariu simbol g
    surse: DOOM 2

etimologie: