opțiuni

g

  • 1. A noua literă a alfabetului limbii române.
    surse: DEX '09 DE substantiv masculin invariabil substantiv neutru
    • diferențiere A opta literă a alfabetului.
      surse: DLRLC
    • comentariu Numerotarea din DLRLC și DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”).
  • 2. Consoană notată cu această literă (semiocluzivă prepalatală sonoră când este urmată de e sau i; ocluzivă palatală sonoră în grupurile ghi și ghe; ocluzivă velară sonoră în toate celelalte poziții).
    surse: DEX '09 DLRLC DE substantiv masculin invariabil
  • 3. (Sub forma G) Notația literală pentru sunetul sol.
    surse: DE substantiv masculin invariabil muzică
  • 4. (Sub forma G) Simbol al prefixului giga-.
    surse: DE substantiv masculin invariabil metrologie
  • 5. (Sub forma g) Simbol pentru accelerația gravitațională.
    surse: DE fizică
  • 6. (Sub forma g) Simbol pentru gram.
    surse: DE

etimologie:

gram (subst.) g

  • 1. Unitate de măsură pentru masa (ori greutatea) unui corp, egală cu a mia parte dintr-un kilogram.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: dram
    • 1.1. Gram-forță.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.2. Colorație gram = metodă de laborator care constă în colorarea preparatelor bacteriene și care permite clasificarea microbilor în grampozitivi și gramnegativi.
      surse: DN (și) adjectival neutru
  • comentariu g
    surse: DOOM 2 simbol

etimologie:

6 definiții

G m. a șeaptea literă a alfabetului.

g m. A șaptea literă a alfabetuluĭ latin, născută din modificarea luĭ c și admisă în alfabetu latin de abea [!] pe la 234 în ainte [!] de Hristos în locu inuzitatuluĭ z, care, cînd a fost ĭar întrebuințat, a ocupat ultimu loc. Romaniĭ o pronunțau numaĭ gh în toate cazurile. Maĭ pe urmă s´a pronunțat ge, gi. V. la c.

gram n. unitate de greutate, în sistema metrică.

*gram n., pl. e (fr. gramme m., d. vgr. grámma, literă, a doŭă-zecĭ și patra parte a uneĭ unciĭ, o măsură de greutate). Unitatea de măsură a sistemeĭ metrice latine și care reprezentă [!] greutatea unuĭ centimetru cubic de apă destilată luată la cea maĭ mare densitate a eĭ. Multipliĭ luĭ îs: deca-, ecto-, chilo- și miriagramu, ĭar submultipliĭ: deci-, centi- și miligramu. V. chintal, tonă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

g 1. Numele celui de-al șaptelea sunet al gamei* în nomenclatura alfabetică provenită de la latini prin intermediul teoreticienilor din evul mediu. În teoriile muzicale anglo-germ. actuale, g este echivalentul lui sol*. Popoarele de lb. romanice au înlocuit în solmizație* literele prin silabe (g = sol). 2. În sistemul modurilor (I, 3) greg., G este finalis* pentru modurile 7 și 8 (mixolidian și hipomixolidian). 3. Cheie*: cea de sol a intrat mai târziu în uz decât celelalte și s-a generalizat abia în sec. 15. S-a păstrat numai cheia sol pe linia a 2-a (numită și cheia de violină*), cea pe linia 1-a (cheia fr. de vl.) având același rol cu cheia fa pe linia a 4-a. 4. Abreviații*: m.g. (fr. main gauche); G.P. (germ. Generalpause*). V.: acord; cifraj; gamma; major; minor; tonalitate (2).

ACCELERAȚIE GRAVITAȚIONALĂ (g) accelerație de mișcare a corpurilor în vid într-un câmp gravitațional, care depinde de poziția punctului față de centrul de atracție, reprezentând intensitatea câmpului gravitațional în punctul respectiv, g fiind numeric egală cu forța cu care este atrasă unitatea de masă. În cazul Pământului se definește valoarea normală la nivelul mării și latitudinea 0 la 45°, gn = 9,80665 m/s2.

Intrare: g
g substantiv masculin invariabil substantiv neutru
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR 		nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular g g-ul
plural g-uri g-urile
genitiv-dativ singular g g-ului
plural g-uri g-urilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: gram (subst.)
gram (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gram gramul
plural grame gramele
genitiv-dativ singular gram gramului
plural grame gramelor
vocativ singular —
plural —
g substantiv masculin invariabil substantiv neutru
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR 		nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular g g-ul
plural g-uri g-urile
genitiv-dativ singular g g-ului
plural g-uri g-urilor
vocativ singular —
plural —

21 de definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

G, g, s. m. 1. A noua literă a alfabetului limbii române. 2. Consoană notată cu această literă (semiocluzivă prepalatală sonoră când este urmată de e sau i; ocluzivă palatală sonoră în grupurile ghi și ghe; ocluzivă velară sonoră în toate celelalte poziții). [Pr.: ge, ghe, gî. – Pl. și: (1, n.) g-uri]

G s. m. invar. A noua literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană semioclusivă prepalatală sonoră (4) când este urmată de e sau i; oclusivă palatală (2) sonoră în grupurile ghi și ghe; oclusivă velară sonoră în toate celelalte poziții). [Pr.: ghe]

G s. m. invar. A opta literă a alfabetului și sunetul pe care îl reprezintă; este o consoană: a) oclusivă velară sonoră înainte de consoane, la sfîrșit de cuvînt și înainte de vocalele a, o, u, ă, î; b) semioclusivă prepalatală sonoră în grupurile ge, gi; c) oclusivă palatală sonoră în grupurile ghe, ghi. – Pronunțat: ghe.

g1 (literă) [cit. ge / ghe / gî] s. m. / s. n., pl. g / g-uri

g2 (sunet) [cit. gî] s. m., pl. g

G, g s. m. invar. [cit. ghe; în abr. și ge]

GRAM, grame, s. n. Unitate de măsură pentru masa (ori greutatea) unui corp, egală cu a mia parte dintr-un kilogram. ◊ Gram-forță = unitate de măsură pentru forță, egală cu a mia parte dintr-un kilogram-forță. – Din fr. gramme.

GRAM, grame, s. n. Unitate de măsură pentru masa (ori greutatea) unui corp, egală cu a mia parte dintr-un kilogram. ◊ Gram-forță = unitate de măsură pentru forță, egală cu a mia parte dintr-un kilogram-forță. – Din fr. gramme.

GRAM, grame, s. n. Unitate de măsură egală cu a mia parte dintr-un kilogram.

!gram s. n., pl. gráme; simb. g

gram s. n., pl. gráme; simb. gr sau g

GRAM s. (pop.) dram. (Nu are nici un ~ de sare.)

GRAM s.n. Unitate de măsură reprezentând a mia parte dintr-un kilogram. ◊ Gram-forță = unitate de măsură pentru forță, egală cu a mia parte dintr-un kilogram-forță. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „gram”, folosit în terminologia metrologică pentru formarea denumirilor multiplilor și submultiplilor gramului. [< fr. gramme, cf. germ. Gramm, gr. gramma].

GRAM adj.n. Colorație gram = metodă de laborator care constă în colorarea preparatelor bacteriene și care permite clasificarea microbilor în grampozitivi și gramnegativi. [< fr., engl. gram, cf. Gram – bacteriolog danez].

GRAM2 adj. colorație ~ = metodă de laborator constând în colorarea preparatelor bacteriene și pentru clasificarea microbilor în grampozitivi și gramnegativi. (< fr. gram)

GRAM1 s. n. unitate de măsură a masei, a mia parte dintr-un kilogram. ♦ ~-forță = unitate de măsură pentru forță, a mia parte dintr-un kilogram-forță. (< fr. gramme, gr. gramma)

GRAM ~e n. Unitate de măsură a greutății egală cu a mia parte dintr-un kilogram. /<fr. gramme, lat. gramma


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

G s. m. invar. 1. A noua literă a alfabetului limbii române: a) consoană oclusivă velară sonoră (ex. gară, gură); b) element component al grupurilor de litere ge, gi, prin care se notează consoana semioclusivă prepalatală sonoră ğ (ex. geam, gingie); c) element de compunere ale grupurilor de litere ghe, ghi, prin care se notează consoana oclusivă palatală sonoră g' (ex. gheară, ghiață). 2. (MUZ.) Notația literală pentru sunetul sol. 3. (METR.) Simbol al prefixului giga-.

g1 (FIZ.), simbol pentru accelerația gravitațională.

g2, simbol pentru gram.

GRAM s. (pop.) dram. (Nu are nici un ~ de sare.)