furnizare sf [At: LEG. EC. PL. 211 / S: (înv) ~isa~ / Pl: ~zări / E: furniza] 1 Procurare de mărfuri prin vânzare Si: livrare, furnitură (1), (rar) furnizat¹ (1). 2 Punere la dispoziție de servicii, contra plată, în baza unei înțelegeri prealabile Si: livrare, furnitură (2), (rar) furnizat¹ (2). 3 Oferire a unei informații, a unei știri Si: (rar) furnizat¹ (3).

FURNIZARE, furnizări, s. f. Acțiunea de a furniza; procurare, livrare. Furnizarea unor cantități de produse chimice. ▭ În domeniul agriculturii, planul cincinal prevede furnizarea utilajului menit să-i asigure un înalt nivel de mecanizare. IST. R.P.R. 743.

FURNIZARE s.f. Acțiunea de a furniza. [< furniza].

furniza vt [At: PAS, Z. I, 295 / S: (înv) ~isa / Pzi: ~zez / E: furnizor cf fr fournir] 1 A procura mărfuri prin vânzare Si: a livra. 2 A pune la dispoziție servicii, contra plată, în baza unei înțelegeri prealabile Si: a livra. 3 A oferi o informație, o știre.

FURNIZA, furnizez, vb. I. Tranz. (Cu privire la mărfuri) A procura prin vînzare în baza unei înțelegeri de mai lungă durată; a livra. Numai o puternică industrie socialistă poate furniza agriculturii mașinile perfecționate cu ajutorul cărora să se poată cultiva pămîntul pe suprafețe întinse și după cele mai noi cerințe ale agrotehnicii. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 7-8, 86. ♦ (Complementul este un abstract) A da, a oferi, a produce. I-a furnizat informații bogate.

FURNIZA vb. I. tr. A procura prin vînzare (mărfuri), a aproviziona; a livra. ♦ A da, a oferi o informație, o știre etc. [P.i. -zez. / < fr. fournir].

FURNIZA vb. tr. 1. a procura prin vânzare (mărfuri), a aproviziona; a livra. 2. a oferi o informație, o știre etc. (după fr. fournir)

A FURNIZA ~ez tranz. 1) (mărfuri, materiale, provizii etc.) A pune în posesiune în mod sistematic (în baza unor înțelegeri prealabile); a livra. 2) (informații, știri etc.) A pune la dispoziție cu regularitate. /Din furnizor

furnisà v. a aproviziona: a furnisa o casă cu pâine; 2. a procura: a furnisa cuiva bani; 3. a purta grijă de: a furnisa cheltuelile. [Verb tras din furnisor].

*furniséz v. tr. (fr. fournir, part fournissant, d. vgerm. frumjan; it. fornire). Procur, aduc, daŭ: a furnisa uneĭ case, uneĭ armate proviziunĭ. – Fals -izez.

furnizare s. f., g.-d. art. furnizării; pl. furnizări

furnizare s. f., g.-d. art. furnizării; pl. furnizări

furnizare s. f., g.-d. art. furnizării; pl. furnizări

furniza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. furnizez, 3 furnizează; conj. prez. 1 sg. să furnizez, 3 să furnizeze

furniza (a ~) vb., ind. prez. 3 furnizează

furniza vb., ind. prez. 1 sg. furnizez, 3 sg. și pl. furnizează

furniza

FURNIZARE s. v. procurare.

FURNIZARE s. livrare, procurare, (înv.) teslimarisire, teslimatisire, (turcism înv.) teslim, teslimat. (~ la timp a materiei prime.)

FURNIZA vb. 1. v. procura. 2. v. da.

FURNIZA vb. 1. a achiziționa, a livra, a procura, (înv.) a teslimarisi, a teslimatisi. (A ~ cuiva o marfă.) 2. a da, a oferi, a procura. (A ~ cuiva datele necesare.)

furniza (furnizez, furnizat), vb. – A dota, a înzestra, a aproviziona. Fr. fournir, adaptat la terminația -iza, cf. abrutir › abrutiza, amortir › amortiza, etc.