21 de definiții pentru frumusețe frumsețe frumuseță (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRUMUSÉȚE, (2) frumuseți, s. f. 1. Însușirea a ceea ce este frumos. ◊ Loc. adj. De toată frumusețea = deosebit de frumos; minunat. 2. (Concr.) Obiect, faptă, lucru frumos. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. „de” capătă valoarea superlativului „foarte frumos”) O frumusețe de casă. ♦ Femeie foarte frumoasă. [Var.: (pop.) frumséțe s. f.] – Frumos + suf. -ețe.

FRUMUSÉȚE, (2) frumuseți, s. f. 1. Însușirea a ceea ce este frumos. ◊ Loc. adj. De toată frumusețea = deosebit de frumos; minunat. 2. (Concr.) Obiect, faptă, lucru frumos. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. „de” capătă valoarea superlativului „foarte frumos”) O frumusețe de casă. ♦ Femeie foarte frumoasă. [Var.: (pop.) frumséțe s. f.] – Frumos + suf. -ețe.

frumusețe sf [At: COD. VOR. 111/10 / V: (pop) ~ms~, (Mol) ~ță, ~mseță, ~ușață, frâms~, frâmseațe, frâmseță, frâmseață / Pl: (4-8) ~ți, (asr) ~țuri, (înv) ~eațe / E: frumos + -ețe] 1 Manifestare sensibilă a frumosului (25). 2 (Îla) De toată ~a Deosebit de frumos. 3 (Îal) Minunat. 4 (Ccr; mpl) Lucru frumos (1). 5 Gest frumos (7). 6 (Urmat de determinări introduse prin pp „de”) Foarte frumos (1). 7 Femeie foarte frumoasă. 8 (Înv; lpl) Farmec (7). 9 (Fam; îe) A sta de ~ A sta degeaba.

FRUMUSÉȚE, (2) frumuseți, s. f. 1. Faptul de a fi frumos, însușirea a ceea ce este frumos. Nu avea ochi pentru frumusețea acestei dimineți. C. PETRESCU, C. V. 118. Frumusețea naturii mă îndemna să mă preumblu încă cîtva timp și să mă arunc iarăși în meditațiile mele. BOLINTINEANU, O. 354. ◊ Loc. adj. De toată frumusețea = foarte frumos, minunat. Are acasă un bar de toată frumusețea. C. PETRESCU, C. V. 194. ◊ Expr. O frumusețe (de)... = foarte frumos. Îi fu milă să răpuie o așa frumsețe de vită. ISPIRESCU, U. 45. Este o frumusețe de zi acum cînd îți scriu. EMINESCU, N. 101. 2. (Concretizat; mai ales la pl.) Obiect, faptă, lucru frumos. Ce comoară de frumuseți doarme îngropată în poeziile poporului nostru! VLAHUȚĂ, O. A. 265. Iubește frumusețile naturii. NEGRUZZI, S. I 77. ♦ Lucru, situație etc. care trezește sentimente de încîntare și admirație. Acum e o frumusețe afară, la cîmp. CREANGĂ, O. A. 118. ♦ Femeie frumoasă și cunoscută ca atare. Una din frumusețile de pe vremea aceea. – Variante: frumséțe (ISPIRESCU, U. 45), frumuséță (NEGRUZZI, S. I 37) s. f.

FRUMUSÉȚE ~i f. 1) Însușirea de a fi frumos. 2) Ansamblu de calități care desfată privirea sau auzul. [Art. frumusețea; G.-D. frumuseții] / frumos + suf. ~ețe

frumusețe f. 1. calitatea celui frumos; 2. persoană foarte frumoasă: e o frumusețe.

FRUMSÉȚE s. f. v. frumusețe.

frumsețe f. (poetic) frumusețe: tu ’ți arzi ochii și frumsețea EM.

frumuséță f., pl. ĭ (d. frumos). Calitatea de a fi frumos. Persoană frumoasă, lucru frumos: această femeĭe e o frumuseță, o frumuseță de grădină, e o frumuseță să vezĭ cum ninge. De toată frumuseța, foarte frumos. – Și -șéță (Ban. Meh. Buc.). Vechĭ, azĭ Trans. frumseță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

frumuséțe s. f., art. frumuséțea, g.-d. art. frumuséții; (obiecte, fapte) pl. frumuséți, art. frumuséțile

frumuséțe s. f., art. frumuséțea, g.-d. art. frumuséții; (obiecte, fapte) pl. frumuséți, art. frumuséțile

frumuséțe (frumséțe) s. f., pl. frumuseți (frumseți) și frumusețe (frumsețe)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FRUMUSÉȚE s. 1. mândrețe, splendoare, strălucire, (înv. și reg.) mândrie. (~ peisajului, a unei clădiri.) 2. minunăție, minune, splendoare, (pop. și fam.) mândrețe, (Transilv.) mândrenie, (prin Ban.) mândrulenie. (O ~ de fată.)

FRUMUSEȚE s. 1. mîndrețe, splendoare, strălucire, (înv. și reg.) mîndrie. (~ peisajului, a unei clădiri.) 2. minunăție, minune, splendoare, (pop. și fam.) mîndrețe, (Transilv.) mîndrenie, (prin Ban.) mîndrulenie. (O ~ de fată.)

Frumusețe ≠ hidoșenie, sluțenie, urâciune, urâțenie


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FRUMUSEȚE. Subst. Frumusețe, frumos, drăgălășenie, drăgălășie (rar), gingășie, delicatețe; perfecțiune, desăvîrșire, sublim, grandoare, măreție, minune, minunăție, strălucire, splendoare, sclipire. Atracție, fascinație, farmec, vrajă, încîntare; feerie. Grație, șarm (livr.), nur (pop. și fam.), vino-ncoace, finețe; șic; eleganță. Operă de artă, capodoperă, perlă (fig.), podoabă (fig.). Frumusețe antică. Femeie frumoasă, femeie bine făcută, fată frumoasă, floare (fig.), nimfă (fig.), zînă, înger, cele trei grații, grațiile, sirenă (fig. ). Venus, Afrodita. Bărbat frumos, bărbat bine făcut, Fât-Frumos, Apollo, Adonis, Narcis. Estetică. Adj. Frumos, frumușel (dim.), ghizdav (înv.), drăguț, drăgălaș, drăgulic (pop.), gigea (fam.), mișto (arg., fam.), gingaș, minunat, admirabil, încîntător, fermecător, șarmant (livr.), plăcut, estetic; perfect, armonios, desăvîrșit, fără egal, fără asemănare, sublim, divin (fig.), celest (poetic), dumnezeiesc (fig.), superb, splendid, magnific (livr.), picat din cer, rupt din soare, ca în povești; maiestuos, distins, impunător, falnic, măreț; grațios, delicat, fin, venust (livr.), cilibiu (înv.), atrăgător, ademenitor, atractiv, fascinator, fascinant, seducător, răpitor (fig.). Artistic, estetic, ornamental, pitoresc, decorativ. Arătos, chipeș, chipos (pop.), bine (fam.), ca o floare, ca bujorul, cu obrajii ca piersica (ca bujorii), cu buzele ca cireașa, cu ochii ca murele; frumoasă de pică, frumoasă coz; ca o cadră, ca din condei, mai mare dragul. Vb. A fi frumos, a fi drăguț, a fi atrăgător; a fi bărbat bine, a fi femeie bine; a încînta privirea, a bucura ochii; a fermeca, a fascina, a vrăji (fig.). A înfrumuseța, a împodobi, a face să fie frumos, a ornamenta, a orna, a decora. V. admirație, artă, cochetărie, desăvîrșire, gingășie, grandoare, împodobire, lux, simpatie, superlative.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FORMA BONUM FRAGILE EST (lat.) frumusețea este un dar trecător – Ovidiu, „Ars amandi”, II, 113.

arată toate definițiile

Intrare: frumusețe
frumusețe substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frumusețe
  • frumusețea
plural
  • frumuseți
  • frumusețile
genitiv-dativ singular
  • frumuseți
  • frumuseții
plural
  • frumuseți
  • frumuseților
vocativ singular
plural
frumsețe substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frumsețe
  • frumsețea
plural
  • frumseți
  • frumsețile
genitiv-dativ singular
  • frumseți
  • frumseții
plural
  • frumseți
  • frumseților
vocativ singular
plural
frumuseță substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frumuseță
  • frumuseța
plural
  • frumuseți
  • frumusețile
genitiv-dativ singular
  • frumuseți
  • frumuseții
plural
  • frumuseți
  • frumuseților
vocativ singular
plural

frumusețe frumsețe frumuseță

  • 1. (numai) singular Însușirea a ceea ce este frumos.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Nu avea ochi pentru frumusețea acestei dimineți. C. PETRESCU, C. V. 118.
      surse: DLRLC
    • Frumusețea naturii mă îndemna să mă preumblu încă cîtva timp și să mă arunc iarăși în meditațiile mele. BOLINTINEANU, O. 354.
      surse: DLRLC
  • 2. concretizat Obiect, faptă, lucru frumos.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Ce comoară de frumuseți doarme îngropată în poeziile poporului nostru! VLAHUȚĂ, O. A. 265.
      surse: DLRLC
    • Iubește frumusețile naturii. NEGRUZZI, S. I 77.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Urmat de determinări introduse prin prepoziția „de” capătă valoarea superlativului „foarte frumos”.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • O frumusețe de casă.
        surse: DEX '09
      • Îi fu milă să răpuie o așa frumsețe de vită. ISPIRESCU, U. 45.
        surse: DLRLC
      • Este o frumusețe de zi acum cînd îți scriu. EMINESCU, N. 101.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Lucru, situație etc. care trezește sentimente de încântare și admirație.
      exemple
      • Acum e o frumusețe afară, la cîmp. CREANGĂ, O. A. 118.
        surse: DLRLC
    • 2.3. Femeie foarte frumoasă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Una din frumusețile de pe vremea aceea.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Frumos + sufix -ețe.
    surse: DEX '98 DEX '09