2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FÓRJĂ, forje, s. f. 1. Instalație simplă, fixă sau mobilă, pentru încălzirea metalelor în vederea forjării lor la cald. ◊ Forjă de câmp = forjă portativă cu vatră de fontă și cu un ventilator acționat cu piciorul prin intermediul unei pedale. 2. Cantitate de metal care se încălzește o dată la forjă (1). 3. Forjărie. – Din fr. forge.

FÓRJĂ, forje, s. f. 1. Instalație simplă, fixă sau mobilă, pentru încălzirea metalelor în vederea forjării lor la cald. ◊ Forjă de câmp = forjă portativă cu vatră de fontă și cu un ventilator acționat cu piciorul prin intermediul unei pedale. 2. Cantitate de metal care se încălzește o dată la forjă (1). 3. Forjărie. – Din fr. forge.

forjă sf [At: IOANOVICI, TEHN. 53 / V: (înv) ~je / Pl: ~je / E: fr forge] 1 Instalație simplă, fixă sau mobilă, pentru încălzirea metalelor în vederea forjării lor la cald, formată dintr-o vatră, o sursă de alimentare cu aer și un suport pe care se încălzesc metalele. 2 (Îs) ~ de câmp Forjă portativă cu vatră de fontă și cu un ventilator acționat cu piciorul prin intermediul unei pedale. 3 Cantitate de metal care se încălzește o dată la forjă (1). 4 Forjărie (1).

FÓRJĂ, forje, s. f. Instalație pentru încălzitul metalelor în vederea forjării, formată dintr-o vatră, o sursă de alimentare cu aer pentru întreținerea focului și un suport, la care se încălzesc metalele. V. cuptor. A trecut pe la furnal și Ștefan Pipău de la forjă. CĂLUGĂRU, O. P. 82. ◊ Forjă de cîmp = forjă portativă cu o vatră de fontă și un ventilator acționat cu piciorul. ◊ Fig. O forjă răsună-n inima lumii, Se zbuciumă fierul în clește, Dar nou și curat, ca din horbota spumii, Un neam mai frumos se ivește. BANUȘ, B. 113.

FÓRJĂ s.f. Instalație simplă, fixă sau mobilă, pentru încălzirea metalelor în vederea forjării, formată dintr-o vatră, o sursă de alimentare cu aer și un suport pe care se încălzesc metalele. ♦ Atelier de fierărie. [< fr. forge].

FÓRJĂ s. f. 1. instalație simplă, fixă sau mobilă, pentru încălzirea metalelor în vederea forjării. 2. forjărie. (< fr. forge)

FÓRJĂ ~e f. tehn. 1) Instalație pentru încălzirea metalelor care urmează să fie forjate la cald. 2) Cantitate de metal cât poate încălzi o astfel de instalație dintr-o dată. 3) v. FORJĂRIE. /<fr. forge

*fórjă f., pl. e (fr. forge. V. fabrică). Cuptor mic de ferărie portativ care se întrebuințează în armată.

FORJÁ, forjez, vb. I. Tranz. A lucra, a prelucra un metal sau un aliaj prin deformare plastică, la cald sau la rece, cu ajutorul unui ciocan sau al unei prese. – Din fr. forger.

FORJÁ, forjez, vb. I. Tranz. A lucra, a prelucra un metal sau un aliaj prin deformare plastică, la cald sau la rece, cu ajutorul unui ciocan sau al unei prese. – Din fr. forger.

forja vt [At: IOANOVICI, TEHN. 44 / Pzi: ~jez / E: fr forger] A prelucra un metal sau un aliaj prin deformare plastică, la cald sau la rece, cu ajutorul unui ciocan sau al unei prese.

FORJÁ, forjez, vb. I. Tranz. A lucra, a prelucra un metal sau un aliaj prin deformare plastică, la cald sau la rece, cu ajutorul ciocanului sau al presei.

FORJÁ vb. I. tr. 1. A prelucra (un metal), prin deformare plastică la cald sau la rece, cu ajutorul presei și al ciocanului. 2. (Fig.) A făuri, a crea. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / < fr. forger].

FORJÁ vb. tr. 1. a prelucra (un metal, un aliaj) prin deformare plastică la cald sau la rece. 2. (fig.) a făuri, a crea. (< fr. forger)

A FORJÁ ~éz tranz. (metale, aliaje etc.) A prelucra prin deformare plastică sub presiune. /<fr. forger


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fórjă s. f., art. fórja, g.-d. art. fórjei; pl. fórje

fórjă s. f., art. fórja, g.-d. art. fórjei; pl. fórje

forjá (a ~) vb., ind. prez. 3 forjeáză, 1 pl. forjắm; conj. prez. 3 să forjéze; ger. forjấnd

forjá vb., ind. prez. 1 sg. forjéz, 3 sg. și pl. forjeáză, 1 pl. forjăm; conj. prez. 3 sg. și pl. forjéze; ger. forjând

forja (ind. prez. 3 sg. și pl. forjează, 1 pl. forjăm, ger. forjînd)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FÓRJĂ s. forjerie. (Secție de ~ a unei uzine.)

arată toate definițiile

Intrare: forjă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • forjă
  • forja
plural
  • forje
  • forjele
genitiv-dativ singular
  • forje
  • forjei
plural
  • forje
  • forjelor
vocativ singular
plural
Intrare: forja
verb (VT203)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • forja
  • forjare
  • forjat
  • forjatu‑
  • forjând
  • forjându‑
singular plural
  • forjea
  • forjați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • forjez
(să)
  • forjez
  • forjam
  • forjai
  • forjasem
a II-a (tu)
  • forjezi
(să)
  • forjezi
  • forjai
  • forjași
  • forjaseși
a III-a (el, ea)
  • forjea
(să)
  • forjeze
  • forja
  • forjă
  • forjase
plural I (noi)
  • forjăm
(să)
  • forjăm
  • forjam
  • forjarăm
  • forjaserăm
  • forjasem
a II-a (voi)
  • forjați
(să)
  • forjați
  • forjați
  • forjarăți
  • forjaserăți
  • forjaseți
a III-a (ei, ele)
  • forjea
(să)
  • forjeze
  • forjau
  • forja
  • forjaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

forjă

  • 1. Instalație simplă, fixă sau mobilă, pentru încălzirea metalelor în vederea forjării lor la cald.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • A trecut pe la furnal și Ștefan Pipău de la forjă. CĂLUGĂRU, O. P. 82.
      surse: DLRLC
    • figurat O forjă răsună-n inima lumii, Se zbuciumă fierul în clește, Dar nou și curat, ca din horbota spumii, Un neam mai frumos se ivește. BANUȘ, B. 113.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Forjă de câmp = forjă portativă cu vatră de fontă și cu un ventilator acționat cu piciorul prin intermediul unei pedale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Cantitate de metal care se încălzește o dată la forjă.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. Atelier de fierărie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: forjărie

etimologie:

forja

  • 1. A lucra, a prelucra un metal sau un aliaj prin deformare plastică, la cald sau la rece, cu ajutorul unui ciocan sau al unei prese.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: