forjă sf [At: IOANOVICI, TEHN. 53 / V: (înv) ~je / Pl: ~je / E: fr forge] 1 Instalație simplă, fixă sau mobilă, pentru încălzirea metalelor în vederea forjării lor la cald, formată dintr-o vatră, o sursă de alimentare cu aer și un suport pe care se încălzesc metalele. 2 (Îs) ~ de câmp Forjă portativă cu vatră de fontă și cu un ventilator acționat cu piciorul prin intermediul unei pedale. 3 Cantitate de metal care se încălzește o dată la forjă (1). 4 Forjărie (1).