2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FIXÁRE s. f. Acțiunea de a (se) fixa și rezultatul ei. – V. fixa.

fixare sf [At: MAIORESCU, D. IV, 122 / Pl: ~xări / E: fixa] 1 Prindere a ceva într-un loc detenninat, astfel încât să nu poată fi mișcat, clintit Si: (rar) fixat1, înțepenire. 2 Stabilire într-un anumit loc. 3 Stabilire a unui termen, a unei ore, a unui preț etc. anumit Si: determinare. 4 (Chm) Aducere a unui corp într-o stare din care să nu se mai schimbe. 5 (Chm) Operație prin care este împiedicată volatizarea unui corp. 6 (Fot) Fixaj. 7 (Tex) Pătrundere a colorantului în structura fibrei textile sau a pielii, astfel încât aceasta să reziste la decolorare. 8 Acoperire a unui desen cu fixativ. 9 (Blg) Stabilizare a celulelor și a țesuturilor cu ajutorul unui fixator (4), în vederea examenului microscopic. 10 (Blg) Stare a vegetalelor și a animalelor legate de un suport natural.

FIXÁRE, fixări, s. f. Acțiunea de a (se) fixa și rezultatul ei. – V. fixa.

FIXÁRE s. f. Acțiunea de a fixa. 1. Înțepenire, prindere, întărire într-un loc din care să nu se poată clinti. Șuruburi de fixare. 2. Stabilire, determinare, hotărîre. Ilie Zăganu va răspunde de măsurarea întovărășirii și de fixarea celor patru tarlale, după plan. MIHALE, O. 393. 3. (Chim.; rar) Împiedicare a unui corp de a se volatiliza. 4. Operația de dizolvare a sărurilor de argint din stratul sensibil al materialului fotografic, nedescompuse sub influența luminii. 5. Pătrundere a colorantului în fibra textilă (în vopsitorie și la imprimeria textilă), astfel ca să reziste la spălat, la lumină și la diverși agenți chimici. ♦ Acoperire cu un fixativ.

FIXÁRE s.f. Acțiunea de a (se) fixa și rezultatul ei; fixaj. [< fixa].

FIXÁ, fixez, vb. I. Tranz. 1. A așeza ceva (rar pe cineva) într-un loc determinat, astfel încât să nu mai poată fi mișcat, clintit. ♦ A se uita țintă la cineva sau la ceva; a pironi cu privirea. ♦ Refl. A se stabili, a se statornici undeva. 2. A stabili un termen, o oră, un preț etc. anumit; a determina. ♦ Refl. A se hotărî, a se decide. 3. (Chim.) A aduce un corp într-o stare din care să nu se mai schimbe, a împiedica să se volatilizeze. 4. A trata cu un reactiv chimic materialele fotografice developate, pentru a le face insensibile la acțiunea luminii. 5. A face ca un colorant să pătrundă în structura fibrei textile sau a pieii, astfel încât fibra sau pielea să nu se mai decoloreze (ușor). ♦ A acoperi un desen cu un fixativ. – Din fr. fixer.

FIXÁ, fixez, vb. I. Tranz. 1. A așeza ceva (rar pe cineva) într-un loc determinat, astfel încât să nu mai poată fi mișcat, clintit. ♦ A se uita țintă la cineva sau la ceva; a pironi cu privirea. ♦ Refl. A se stabili, a se statornici undeva. 2. A stabili un termen, o oră, un preț etc. anumit; a determina. ♦ Refl. A se hotărî, a se decide. 3. (Chim.) A aduce un corp într-o stare din care să nu se mai schimbe, a împiedica să se volatilizeze. 4. A trata cu un reactiv chimic materialele fotografice developate, pentru a le face insensibile la acțiunea luminii. 5. A face ca un colorant să pătrundă în structura fibrei textile sau a pieii, astfel încât fibra sau pielea să nu se mai decoloreze (ușor). ♦ A acoperi un desen cu un fixativ. – Din fr. fixer.

fixa [At: MACEDONSKI, O. I, 124 / Pzi: ~xez / E: fr fixer] 1 vt A așeza ceva (rar, pe cineva) într-un loc determinat, astfel încât să nu mai poată fi mișcat, clintit Si: a înțepeni, a prinde. 2 vt A se uita țintă la cineva sau la ceva. 3 vi A pironi cu privirea. 4 vr A se stabili undeva. 5 vt A stabili un termen, o oră, un preț etc. anumit Si: a determina. 6 vr A se hotărî. 7 vt (Chm) A aduce un corp într-o stare din care să nu se mai schimbe. 8 vt (Chm) A împiedica un corp să se volatilizeze. 9 vt A trata cu un reactiv chimic materialele fotografice developate, pentru a le face insensibile la acțiunea luminii. 10 vt A face ca un colorant să pătrundă în structura fibrei textile sau a pielii, astfel încât fibra sau pielea să nu se mai decoloreze (ușor). 11 vt A acoperi un desen cu un fixativ. 12 (Blg) A stabiliza celulele și țesuturile prelevate cu ajutorul unui fixator (4), în vederea examenului microscopic.

FIXÁ, fixez, vb. I. 1. Tranz. A înțepeni, a prinde, a întări ceva într-un loc din care să nu se poată clinti. Bucata de lemn o fixez De un capăt... Vreau să lucrez stema Republicii mele În traforaj. CASSIAN, H. 37. Cei patru oameni Fixează baionetele la armă. CAMIL PETRESCU, V. 43. ◊ Fig. Să mai lase pe hîrtie ca să treacă-al său condei Ce fixează note de-aur pe al foilor temei? MACEDONSKI, O. I 128. ◊ Refl. Se fixase mai solid pe tălpile pantofilor... hotărît să nu se miște nici chiar de pe marginea trotuarului. C. PETRESCU, A. 324. ♦ A se uita țintă lă cineva sau la ceva; a pironi cu privirea. Evantia, intimidată de atîția ochi care o fixau, pășea încet. BART, E. 81. ◊ Fig. Prin fereastră mă fixează luna rece. MACEDONSKI, O. I 124. ♦ Refl. A se așeza în mod stabil undeva, a se stabili, a se statornici. Iar am plecat mai departe, De teamă să nu mă fixez. TOPÎRCEANU, S. A. 12. 2. Tranz. A stabili. Sfatul popular a fixat prețurile.Încerc să fixez ziua după calendar, dar cine a mai ținut socoteală de zile? CAMIL PETRESCU, U. N. 340. Doctorul... de la prima vedere i-a fixat diagnosticul. BART, E. 45. ♦ Refl. A se hotărî. În privința asta nu m-am fixat. 3. Tranz. (Chim.; rar) A aduce un corp într-o stare din care să nu se mai schimbe, a împiedeca să se volatilizeze. Fixez mercurul.Refl. pas. Corpurile volatile se fixează, combinîndu-se cu alte substanțe. 4. Tranz. A dizolva sărurile de argint, nedescompuse sub influența luminii, din stratul sensibil al materialului fotografic. 5. Tranz. (În vopsitorie și în imprimeria textilă) A face să pătrundă colorantul în fibra textilă astfel ca să reziste la spălat, la lumină și la diverși agenți chimici. ♦ A acoperi un desen cu un fixativ.

FIXÁ vb. I. tr. 1. A face să fie fix, nemișcat; a înțepeni, a întări (undeva). ♦ A privi țintă pe cineva sau ceva. ♦ refl. A se stabili undeva, a se statornici. 2. A stabili, a hotărî. 3. A dizolva sărurile de argint nedescompuse de lumină de pe un material fotografic. 4. A face să intre colorantul într-o fibră textilă, astfel încât el să reziste la spălare, la lumină etc. [< fr. fixer].

FIXÁ vb. I. tr. 1. a face să fie fix; a înțepeni, a întări (undeva). ◊ a privi țintă pe cineva sau ceva. 2. a stabili, a hotărî un preț, un termen etc. 3. a dizolva sărurile de argint nedescompuse de lumină de pe un material fotosensibil. 4. a face să intre colorantul într-o fibră textilă, astfel încât el să reziste la spălare, la lumină etc. II. refl. 1. a se hotărî, a se decide. 2. a se stabili undeva. (< fr. fixer)

A FIXÁ ~éz tranz. 1) A face să fie fix; a întări ca să nu se miște. 2) A stabili din timp. ~ un preț. 3) (fibre textile, materiale fotografice developate etc.) A trata cu fixator. 4) (substanțe chimice) A împiedica să se volatilizeze; a face să rămână în aceeași stare. /<fr. fixer

A SE FIXÁ mă ~éz intranz. rar 1) A se aranja cu traiul; a se statornici; a se stabili. 2) A alege dintre mai multe posibilități; a lua o hotărâre definitivă; a se decide; a se hotărî; a determina. /<fr. fixer

fixà v. 1. a face fix, a înțepeni; 2. a privi fix, a aținti; 3. a se așeza statornic: a-și fixa domiciliul la București; 4. a determina, a evalua: a fixa prețul.

*fixéz v. tr. (fr. fixer, d. fixe, fix). Fac fix, înfig, înțepenesc: a fixa o scîndură la gard. Fig. Asigur: a fixa victoria. Determin, evaluez: a fixa un preț. Opresc definitiv: îmĭ fixez alegerea unuĭ lucru. Stabilesc: îmĭ fixez domiciliu undeva saŭ mă fixez undeva. Atrag, captivez: a fixa atențiunea cuĭva. Fac constant: a fixa un spirit ușuratic. Privesc lung, fix: omu bine crescut nu fixează pe nimenĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fixáre s. f., g.-d. art. fixắrii

fixáre s. f., g.-d. art. fixării

fixá (a ~) vb., ind. prez. 3 fixeáză

fixá vb., ind. prez. 1 sg. fixéz, 3 sg. și pl. fixeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FIXÁRE s. 1. fixat, imobilizare, înțepenire, pironire, prindere, țintuire, (rar) pecetluire. (~ în cuie a unui obiect.) 2. v. asamblare. 3. agățare, prindere. (~ viței de vie de araci.) 4. v. amplasare. 5. v. stabilire. 6. (fig.) gravare, imprimare, întipărire, pecetluire, săpare. (~ acestor cuvinte în memorie.) 7. v. stabilizare. 8. hotărâre, precizare, punere, stabilire. (~ unui nou termen.) 9. determinare, precizare, stabilire, statornicire. (~ datei exacte a evenimentului.) 10. precizare, punere, stabilire. (~ unui diagnostic.) 11. v. calculare. 12. v. consfințire.

FIXARE s. 1. fixat, imobilizare, înțepenire, pironire, prindere, țintuire, (rar) pecetluire. (~ în cuie a unui obiect.) 2. asamblare, îmbinare, împreunare, montaj, montare, reunire, unire. (~ elementelor unui sistem.) 3. agățare, prindere. (~ viței de vie de araci.) 4. amplasare, așezare, plasare, situare, stabilire. (~ noului obiectiv într-un loc adecvat.) 5. așezare, instalare, oprire, stabilire, statornicire. (~ lor în regiunile de deal.) 6. (fig.) gravare, imprimare, întipărire, pecetluire, săpare. (~ acestor cuvinte în memorie.) 7. stabilizare. (~ cursului monedei.) 8. hotărîre, precizare, stabilire. (~ unui nou termen.) 9. determinare, precizare, stabilire, statornicire. (~ datei exacte a evenimentului.) 10. precizare, punere, stabilire. (~ unui diagnostic.) 11. calculare, determinare, măsurare, stabilire. (~ valorii unor parametri.) 12. consacrare, consfințire, stabilire, statornicire, (înv.) sfințire. (~ unui obicei.)

arată toate definițiile

Intrare: fixare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fixare
  • fixarea
plural
  • fixări
  • fixările
genitiv-dativ singular
  • fixări
  • fixării
plural
  • fixări
  • fixărilor
vocativ singular
plural
Intrare: fixa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fixa
  • fixare
  • fixat
  • fixatu‑
  • fixând
  • fixându‑
singular plural
  • fixea
  • fixați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fixez
(să)
  • fixez
  • fixam
  • fixai
  • fixasem
a II-a (tu)
  • fixezi
(să)
  • fixezi
  • fixai
  • fixași
  • fixaseși
a III-a (el, ea)
  • fixea
(să)
  • fixeze
  • fixa
  • fixă
  • fixase
plural I (noi)
  • fixăm
(să)
  • fixăm
  • fixam
  • fixarăm
  • fixaserăm
  • fixasem
a II-a (voi)
  • fixați
(să)
  • fixați
  • fixați
  • fixarăți
  • fixaserăți
  • fixaseți
a III-a (ei, ele)
  • fixea
(să)
  • fixeze
  • fixau
  • fixa
  • fixaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fixare

  • 1. Acțiunea de a (se) fixa și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Înțepenire, prindere, întărire într-un loc din care să nu se poată clinti.
      exemple
      • Șuruburi de fixare.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Ilie Zăganu va răspunde de măsurarea întovărășirii și de fixarea celor patru tarlale, după plan. MIHALE, O. 393.
        surse: DLRLC
    • 1.3. chimie rar Împiedicare a unui corp de a se volatiliza.
      surse: DLRLC
    • 1.4. Operația de dizolvare a sărurilor de argint din stratul sensibil al materialului fotografic, nedescompuse sub influența luminii.
      surse: DLRLC
    • 1.5. Pătrundere a colorantului în fibra textilă (în vopsitorie și la imprimeria textilă), astfel ca să reziste la spălat, la lumină și la diverși agenți chimici.
      surse: DLRLC
      • 1.5.1. Acoperire cu un fixativ.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi fixa
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

fixa

  • 1. A așeza ceva (rar pe cineva) într-un loc determinat, astfel încât să nu mai poată fi mișcat, clintit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: prinde întări înțepeni attach_file 4 exemple
    exemple
    • Bucata de lemn o fixez De un capăt... Vreau să lucrez stema Republicii mele În traforaj. CASSIAN, H. 37.
      surse: DLRLC
    • Cei patru oameni Fixează baionetele la armă. CAMIL PETRESCU, V. 43.
      surse: DLRLC
    • figurat Să mai lase pe hîrtie ca să treacă-al său condei Ce fixează note de-aur pe al foilor temei? MACEDONSKI, O. I 128.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Se fixase mai solid pe tălpile pantofilor... hotărît să nu se miște nici chiar de pe marginea trotuarului. C. PETRESCU, A. 324.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A se uita țintă la cineva sau la ceva; a pironi cu privirea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
      exemple
      • Evantia, intimidată de atîția ochi care o fixau, pășea încet. BART, E. 81.
        surse: DLRLC
      • figurat Prin fereastră mă fixează luna rece. MACEDONSKI, O. I 124.
        surse: DLRLC
    • 1.2. reflexiv A se stabili, a se statornici undeva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: stabili statornici attach_file un exemplu
      exemple
      • Iar am plecat mai departe, De teamă să nu mă fixez. TOPÎRCEANU, S. A. 12.
        surse: DLRLC
  • 2. A stabili un termen, o oră, un preț etc. anumit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: determina hotărî stabili attach_file 3 exemple
    exemple
    • Sfatul popular a fixat prețurile.
      surse: DLRLC
    • Încerc să fixez ziua după calendar, dar cine a mai ținut socoteală de zile? CAMIL PETRESCU, U. N. 340.
      surse: DLRLC
    • Doctorul... de la prima vedere i-a fixat diagnosticul. BART, E. 45.
      surse: DLRLC
  • 3. chimie A aduce un corp într-o stare din care să nu se mai schimbe, a împiedica să se volatilizeze.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Fixez mercurul.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Corpurile volatile se fixează, combinându-se cu alte substanțe.
      surse: DLRLC
  • 4. A trata cu un reactiv chimic materialele fotografice developate, pentru a le face insensibile la acțiunea luminii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 5. A face ca un colorant să pătrundă în structura fibrei textile sau a pieii, astfel încât fibra sau pielea să nu se mai decoloreze (ușor).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 5.1. A acoperi un desen cu un fixativ.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: