2 intrări

31 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FIGURÁT, – Ă, figurați, -te, adj. (Despre cuvinte, expresii sau despre sensul lor) Folosit cu alt înțeles decât cel obișnuit, propriu, de obicei pentru obținerea unor efecte stilistice. ◊ (Substantivat, n.) La figurat = într-un sens deosebit de cel propriu. ♦ (Despre stil, limbă etc.) Care conține (multe) figuri poetice; figurativ. – Din fr. figuré, lat. figuratus.

figurat1 sns [At: DEX2 / E: figura] (D. întrebuințarea unor cuvinte, expresii; îlav) La ~ Într-un sens deosebit de cel propriu.

figurat2, ~ă [At: GHEREA, ST. CR. I, 349 / Pl: ~ați, ~e / E: fr figuré, lat figuratus] 1 a (D. cuvinte, expresii sau d. sensul lor) întrebuințat cu alt înțeles decât cel obișnuit, propriu, de obicei pentru obținerea unor efecte stilistice. 2 a (D. stil, limbă etc.) Care conține (multe) figuri poetice Si: figurativ (1). 3 (Blg; îs) Elemente ~e Celulele din sânge.

FIGURÁT, -Ă, figurați, -te, adj. (Despre cuvinte, expresii sau despre sensul lor) Întrebuințat cu alt înțeles decât cel obișnuit, propriu, de obicei pentru obținerea unor efecte stilistice. ◊ (Substantivat, n.) La figurat = într-un sens deosebit de cel propriu. ♦ (Despre stil, limbă etc.) Care conține (multe) figuri poetice; figurativ. – Din fr. figuré, lat. figuratus.

FIGURÁT, -Ă, figurați, -te, adj. (Despre sensul unor cuvinte sau al unor expresii) Întrebuințat (pe bază de alegorii, metafore etc.) în alt înțeles decît cel obișnuit, de obicei pentru efecte stilistice. «Fierbinte» cu sens figurat înseamnă «foarte puternic, profund, adînc». ▭ În acest sens figurat putem zice și noi că tipurile comediilor lui Caragiale sînt mai adevărate decît cele din viața reală. GHEREA, ST. CR. I 349. ◊ (Substantivat, în loc. adv.) La figurat = într-un sens deosebit de cel propriu. ♦ (Despre stil) Care conține (multe) figuri poetice. Stilul figurat al unui scriitor.

FIGURÁT, -Ă adj. (Despre sensul unor cuvinte, al unor expresii) Care este folosit într-un înțeles diferit față de cel propriu, obișnuit (întrebuințat astfel de obicei în scopuri afective, expresive etc.). ♦ (Despre stil) Bogat în figuri poetice. ♦ Elemente figurate = celulele din sânge. [Cf. fr. figuré, lat. figuratus].

FIGURÁT, -Ă adj. 1. (despre cuvinte, expresii) folosit în alt sens decât cel propriu, obișnuit. 2. (despre stil) bogat în imagini, în figuri poetice; figurativ (1). 3. elemente ~e = celulele din sânge. (< fr. figuré, lat. figuratus)

FIGURÁT ~tă (~ți, ~te) și adverbial 1) (despre sensuri) Care comportă un transfer semantic; întrebuințat cu valoare semantică modificată. 2) (despre limbă, stil) Care conține figuri de stil sau tropi; bogat în figuri de stil sau în tropi. /<lat. figuratus, fr. figuré

figurat a. 1. reprezentat prin semne sau figuri: scrierea e vorbirea figurată; 2. reprezentat sub formă de alegorie: justiția e figurată ca o femeie cu o cumpănă în mână; 3. se zice de o vorbă luată într’un sens impropriu, de un stil în care s’află figuri de vorbe sau de cugetare.

*figurát, -ă adj. (fr. figuré, lat. figuratus). Reprezentat pin semne saŭ figurĭ: scrierea e vorbirea figurată. Reprezentat pin alegorie, metáforă saŭ alte figurĭ: înțeles figurat (ca: om plouat = umilit). Adv. În mod figurat: a vorbi figurat.

FIGURÁ, figurez, vb. I. 1. Intranz. A fi prezent undeva, a lua parte la ceva. ♦ A se afla înregistrat, înscris pe o listă etc. 2. Tranz. (Rar) A înfățișa ceva (în artele plastice). 3. Tranz. (Înv.; construit cu dativul) A-și închipui, a-și imagina. – Din fr. figurer.

figura [At: ALEXANDRESCU, M. 161 / Pzi: ~rez / E: fr figurer] 1 vt (Frî; construit cu dativul) A-și imagina. 2 vi A fi prezent undeva. 3 vi A lua parte la ceva. 4 vi A se afla înregistrat undeva. 5 vt (Rar; în artele plastice) A reda ceva.

FIGURÁ, figurez, vb. I. 1. Intranz. A fi prezent undeva, a lua parte la ceva. ♦ A se afla înregistrat, înscris undeva. 2. Tranz. (Rar) A înfățișa ceva (în artele plastice). 3. Tranz. (Franțuzism înv.; construit cu dativul) A-și închipui, a-și imagina. – Din fr. figurer.

FIGURÁ, figurez, vb. I. 1. Intranz. A fi prezent undeva, a lua parte la ceva. Această problemă nu figurează pe ordinea de zi.Țara noastră are să figureze la Expozițiunea universală. ODOBESCU, S. II 91. ♦ (Rar) A juca într-o piesă de teatru. Aș dori să vă văd figurînd în București pe o scenă mai înaltă. ALECSANDRI, T. I 286. 2. Tranz. (Franțuzism învechit; construit cu dativul persoanei) A-și închipui, a-și imagina. Îți figurezi poate că m-am născut pe lume ca o statuă... de marmoră. ALECSANDRI, T. 1209. Figurîndu-mi disputa ce avea să stîrnească propunerea mea, gesticulam vorbind singur. NEGRUZZI, S. I 221.

FIGURÁ vb. I. 1. intr. A fi prezent fizic, a fi de față undeva, a lua parte la ceva; a fi pe o listă. 2. intr. A face figurație în teatru. 3. tr. A ilustra, a reprezenta ceva (în artele plastice); a imagina, a închipui. [< fr. figurer, it., lat. figurare].

FIGURÁ vb. I. intr. 1. a fi prezent undeva, a lua parte la ceva; a fi pe o listă. 2. a face figurație în teatru. II. tr. a ilustra, a reprezenta ceva (în artele plastice); a imagina. (< fr. figurer, lat. figurare)

A FIGURÁ ~éz 1. intranz. 1) (obiecte, persoane etc.) A apărea în calitate de participant. ~ ca martor. 2) A fi înscris ca obiect de discuție sau de analiză. 3) A juca rol de figurant (într-o piesă de teatru). 2. tranz. înv. A-și reprezenta în gând; a-și închipui; a-și imagina. /<fr. figurer

figurà v. 1. a reprezenta prin pictură sau sculptură: a figura un templu; 2. a reprezenta alegoric: mitologia figurează Timpul ca un moșneag cu coasa în mână; 3. a fi de față: a figura la o serbare.

*figuréz v. tr. (lat. figúro, -áre). Reprezent, pictez, desemnez: mitologia figurează Timpu pintr’un moșneag cu coasa’n mînă. V. intr. Fac figură, îs văzut: crucea figurează pe toate bisericile creștineștĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*figurát adj. m., pl. figuráți; f. figurátă, pl. figuráte

arată toate definițiile

Intrare: figurat
figurat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • figurat
  • figuratul
  • figuratu‑
  • figura
  • figurata
plural
  • figurați
  • figurații
  • figurate
  • figuratele
genitiv-dativ singular
  • figurat
  • figuratului
  • figurate
  • figuratei
plural
  • figurați
  • figuraților
  • figurate
  • figuratelor
vocativ singular
plural
Intrare: figura
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • figura
  • figurare
  • figurat
  • figuratu‑
  • figurând
  • figurându‑
singular plural
  • figurea
  • figurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • figurez
(să)
  • figurez
  • figuram
  • figurai
  • figurasem
a II-a (tu)
  • figurezi
(să)
  • figurezi
  • figurai
  • figurași
  • figuraseși
a III-a (el, ea)
  • figurea
(să)
  • figureze
  • figura
  • figură
  • figurase
plural I (noi)
  • figurăm
(să)
  • figurăm
  • figuram
  • figurarăm
  • figuraserăm
  • figurasem
a II-a (voi)
  • figurați
(să)
  • figurați
  • figurați
  • figurarăți
  • figuraserăți
  • figuraseți
a III-a (ei, ele)
  • figurea
(să)
  • figureze
  • figurau
  • figura
  • figuraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

figurat

  • 1. (Despre cuvinte, expresii sau despre sensul lor) Folosit cu alt înțeles decât cel obișnuit, propriu, de obicei pentru obținerea unor efecte stilistice.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: metaforic metaforicește antonime: propriu attach_file 2 exemple
    exemple
    • «Fierbinte» cu sens figurat înseamnă «foarte puternic, profund, adânc».
      surse: DLRLC
    • În acest sens figurat putem zice și noi că tipurile comediilor lui Caragiale sînt mai adevărate decît cele din viața reală. GHEREA, ST. CR. I 349.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat neutru La figurat = într-un sens deosebit de cel propriu.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. (Despre stil, limbă etc.) Care conține (multe) figuri poetice.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: figurativ attach_file un exemplu
      exemple
      • Stilul figurat al unui scriitor.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Elemente figurate = celulele din sânge.
      surse: DN

etimologie:

figura

  • 1. intranzitiv A fi prezent undeva, a lua parte la ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Această problemă nu figurează pe ordinea de zi.
      surse: DLRLC
    • Țara noastră are să figureze la Expozițiunea universală. ODOBESCU, S. II 91.
      surse: DLRLC
    • 1.1. rar A juca într-o piesă de teatru.
      surse: DLRLC DN attach_file un exemplu
      exemple
      • Aș dori să vă văd figurînd în București pe o scenă mai înaltă. ALECSANDRI, T. I 286.
        surse: DLRLC
    • 1.2. A se afla înregistrat, înscris pe o listă etc.
      surse: DEX '09 DN
  • 2. tranzitiv rar A înfățișa ceva (în artele plastice).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: ilustra reprezenta înfățișa
  • 3. tranzitiv învechit (Construit cu dativul) A-și închipui, a-și imagina.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: imagina închipui attach_file 2 exemple
    exemple
    • Îți figurezi poate că m-am născut pe lume ca o statuă... de marmoră. ALECSANDRI, T. 1209.
      surse: DLRLC
    • Figurîndu-mi disputa ce avea să stîrnească propunerea mea, gesticulam vorbind singur. NEGRUZZI, S. I 221.
      surse: DLRLC

etimologie: