10 definiții pentru feciorelnic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FECIORÉLNIC, -Ă, feciorelnici, -ce, adj. (Ca) de fecioară (1), specific fecioarei; fig. neprihănit, nepătat, nevinovat, cast, fecioresc1. – Fecioară + suf. -elnic.

feciorelnic, ~ă a, av [At: OLLĂNESCU, H. O. 399 / Pl: ~ici, ~ice / E: fecior + -elnic] 1 (Ca) de fecioară (1). 2 Specific fecioarei (1). 3 (Fig) Cast (1). 4 (Fig) Inocent.

FECIORÉLNIC, -Ă, feciorelnici, -ce, adj. (Ca) de fecioară (1), specific fecioarei; fig. neprihănit, nepătat, nevinovat, imaculat, curat, cast, virginal, fecioresc1. – Fecioară + suf. -elnic.

FECIORÉLNIC, -Ă, feciorelnici, -e, adj. Neprihănit, nepătat, nevinovat, curat, cast, virginal. Poezia aceasta feciorelnică a baladelor noastre populare e în adevăr sublimă. RUSSO, O. 103. ◊ (Adverbial) Spre cerul proaspăt, Doi mesteacăni albi se-nalță feciorelnic. CAMIL PETRESCU, V. 117.

FECIORÉLNIC ~că (~ci, ~ce) și adverbial 1) Care ține de fecioare; propriu fecioarelor; virginal. 2) fig. Care este plin de nevinovăție; fără prihană; neprihănit; inocent; candid. /fecior + suf. ~elnic

fecĭorélnic, -ă adj. Fecĭoresc, virginal. Adv. Ca o fecĭoară.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

feciorélnic adj. m., pl. feciorélnici; f. feciorélnică, pl. feciorélnice

feciorélnic adj. m., pl. feciorélnici; f. sg. feciorélnică, pl. feciorélnice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FECIORÉLNIC adj. v. inocent.

FECIORELNIC adj. candid, cast, fecioresc, inocent, neprihănit, nevinovat, pudic, virgin, virginal, (înv.) nestricat, prost, vergur, (fig.) curat, imaculat, neîntinat, nepătat, pur, serafic, (înv. fig.) neatins, preacurat. (Un surîs ~.)

Intrare: feciorelnic
feciorelnic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • feciorelnic
  • feciorelnicul
  • feciorelnicu‑
  • feciorelnică
  • feciorelnica
plural
  • feciorelnici
  • feciorelnicii
  • feciorelnice
  • feciorelnicele
genitiv-dativ singular
  • feciorelnic
  • feciorelnicului
  • feciorelnice
  • feciorelnicei
plural
  • feciorelnici
  • feciorelnicilor
  • feciorelnice
  • feciorelnicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

feciorelnic

etimologie:

  • Fecioară + sufix -elnic.
    surse: DEX '98 DEX '09