2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FASCINÁRE, fascinări, s. f. Acțiunea de a fascina și rezultatul ei. – V. fascina.

FASCINÁRE, fascinări, s. f. Acțiunea de a fascina și rezultatul ei. – V. fascina.

fascinare2 sf [At: DA ms / Pl: ~nări / E: fascină + -are] 1 Așezare de fascine. 2 Fascinaj.

fascinare1 sf [At: DA ms / Pl: ~nări / E: fascina] 1 Dominare exercitată de cineva asupra cuiva prin forța privirii Si: (fig) hipnotizare. 2 Producere a unei impresii deosebite asupra cuiva prin însușiri (atrăgătoare) ieșite din comun Si: captivare (3), seducere.

FASCINÁRE s.f. Fascinație. ♦ Operația de așezare a fascinelor. [< fascina, după fr. fascinage].

FASCINÁ, fascinez, vb. I. Tranz. 1. A atrage pe cineva în mod irezistibil cu privirea. 2. A produce cuiva o impresie deosebită prin însușiri (atrăgătoare) ieșite din comun; a captiva. – Din fr. fasciner, lat. fascinare.

FASCINÁ, fascinez, vb. I. Tranz. 1. A atrage pe cineva în mod irezistibil cu privirea. 2. A produce cuiva o impresie deosebită prin însușiri (atrăgătoare) ieșite din comun; a captiva. – Din fr. fasciner, lat. fascinare.

fascina vt [At: IBRĂILEANU, SP. CR. 261 / Pzi: ~nez / E: fr fasciner, lat fascinare] 1 A domina prin forța privirii Si: (fig) a hipnotiza. 2 A produce cuiva o impresie deosebită prin însușiri (atrăgătoare) ieșite din comun Si: a captiva (2), a seduce.

FASCINÁ, fascinez, vb. I. Tranz. 1. A supune (pe cineva) cu privirea, a subjuga. Dinu Dănoiu fixa spre el ochii mari negri frumoși, fascinîndu-l parcă prin dorința lor intensă. CAMIL PETRESCU, N. 93. Ochii omului osîndit parcă îl fascinaseră cu privirea lor disprețuitoare de moarte și înfrumusețată de o dragoste uriașă. REBREANU, P. S. 23. M-am oprit fascinat de ochii lui pătrunzători. BASSARABESCU, S. N. 25. ◊ Fig. Fila albă de hîrtie... stă înaintea mea și mă fascinează. ANGHEL, PR. 105. 2. (Folosit și absolut) A cuceri prin unele însușiri, a fermeca, a captiva. V. răpi. Orice mișcare a lui e studiată, mersul, îmbrăcămintea, vorba, totul atrage și fascinează. BART, E. 153. O civilizație superioară fascinează, prin însuși faptul că e superioară. IBRĂILEANU, SP. CR. 261.

FASCINÁ vb. I. tr. 1. A vrăji, a subjuga, a încânta (pe cineva) în așa fel, încât să nu mai vadă lucrurile așa cum sunt. 2. A fermeca, a seduce, a captiva. [< fr. fasciner, cf. it., lat. fascinare].

FASCINÁ vb. tr. 1. a vrăji, a subjuga (pe cineva) cu privirea; a încânta. 2. a fermeca, a captiva. (< fr. fasciner, lat. fascinare)

A FASCINÁ ~éz tranz. 1) A face să fie cuprins de uimire și de admiratie; a încânta; a fermeca; a vrăji; a delecta; a desfăta. 2) A pune stăpanire pe deplin, împiedicând să reacționeze prompt sau să înțeleagă starea reală a lucrurilor. /<fr. fasciner, lat. fascinare

*fascinațiúne f. (lat. fascinátio, -ónis). Acțiunea de a fascina. – Și -áție, dar ob. -áre.

*fascinéz v. tr. (lat. fáscino, -áre, d. fáscinum, farmec, fărmăcătorie, d. vgr. báskanon, farmec, baskaino și faskaino, deochĭ, invidiez). Farmec, atrag pin privire: se atribue șarpeluĭ facultatea de a-șĭ fascina prada. Farmec, încânt, uĭmesc: acest orator fascinează auditoriu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fascináre s. f., g.-d. art. fascinắrii

fascináre s. f., g.-d. art. fascinării; pl. fascinări

fasciná (a ~) vb., ind. prez. 3 fascineáză

fasciná vb., ind. prez. 1 sg. fascinéz, 3 sg. și pl. fascineáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FASCINARE s. captivare, cucerire, delectare, desfătare, fascinație, fermecare, încîntare, răpire, seducere, seducție, subjugare, vrăjire. (~ spectatorilor.)

arată toate definițiile

Intrare: fascinare
fascinare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fascinare
  • fascinarea
plural
  • fascinări
  • fascinările
genitiv-dativ singular
  • fascinări
  • fascinării
plural
  • fascinări
  • fascinărilor
vocativ singular
plural
Intrare: fascina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fascina
  • fascinare
  • fascinat
  • fascinatu‑
  • fascinând
  • fascinându‑
singular plural
  • fascinea
  • fascinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fascinez
(să)
  • fascinez
  • fascinam
  • fascinai
  • fascinasem
a II-a (tu)
  • fascinezi
(să)
  • fascinezi
  • fascinai
  • fascinași
  • fascinaseși
a III-a (el, ea)
  • fascinea
(să)
  • fascineze
  • fascina
  • fascină
  • fascinase
plural I (noi)
  • fascinăm
(să)
  • fascinăm
  • fascinam
  • fascinarăm
  • fascinaserăm
  • fascinasem
a II-a (voi)
  • fascinați
(să)
  • fascinați
  • fascinați
  • fascinarăți
  • fascinaserăți
  • fascinaseți
a III-a (ei, ele)
  • fascinea
(să)
  • fascineze
  • fascinau
  • fascina
  • fascinaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fascinare

  • 1. Acțiunea de a fascina și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: fascinație încântare
    • 1.1. Operația de așezare a fascinelor.
      surse: DN

etimologie:

  • vezi fascina
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

fascina

  • 1. A atrage pe cineva în mod irezistibil cu privirea.
    exemple
    • Dinu Dănoiu fixa spre el ochii mari negri frumoși, fascinîndu-l parcă prin dorința lor intensă. CAMIL PETRESCU, N. 93.
      surse: DLRLC
    • Ochii omului osîndit parcă îl fascinaseră cu privirea lor disprețuitoare de moarte și înfrumusețată de o dragoste uriașă. REBREANU, P. S. 23.
      surse: DLRLC
    • M-am oprit fascinat de ochii lui pătrunzători. BASSARABESCU, S. N. 25.
      surse: DLRLC
    • figurat Fila albă de hîrtie... stă înaintea mea și mă fascinează. ANGHEL, PR. 105.
      surse: DLRLC
  • 2. A produce cuiva o impresie deosebită prin însușiri (atrăgătoare) ieșite din comun.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: captiva fermeca seduce attach_file 2 exemple
    exemple
    • Orice mișcare a lui e studiată, mersul, îmbrăcămintea, vorba, totul atrage și fascinează. BART, E. 153.
      surse: DLRLC
    • O civilizație superioară fascinează, prin însuși faptul că e superioară. IBRĂILEANU, SP. CR. 261.
      surse: DLRLC

etimologie: