2 intrări

21 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

FASCINÁRE, fascinări, s. f. Acțiunea de a fascina și rezultatul ei. – V. fascina.

FASCINÁRE, fascinări, s. f. Acțiunea de a fascina și rezultatul ei. – V. fascina.

fascináre s. f., g.-d. art. fascinắrii

fascináre s. f., g.-d. art. fascinării; pl. fascinări

FASCINÁRE s. v. încântare.

FASCINÁRE s.f. Fascinație. ♦ Operația de așezare a fascinelor. [< fascina, după fr. fascinage].

FASCINÁ, fascinez, vb. I. Tranz. 1. A atrage pe cineva în mod irezistibil cu privirea. 2. A produce cuiva o impresie deosebită prin însușiri (atrăgătoare) ieșite din comun; a captiva. – Din fr. fasciner, lat. fascinare.

FASCINÁ, fascinez, vb. I. Tranz. 1. A atrage pe cineva în mod irezistibil cu privirea. 2. A produce cuiva o impresie deosebită prin însușiri (atrăgătoare) ieșite din comun; a captiva. – Din fr. fasciner, lat. fascinare.

FASCINÁ, fascinez, vb. I. Tranz. 1. A supune (pe cineva) cu privirea, a subjuga. Dinu Dănoiu fixa spre el ochii mari negri frumoși, fascinîndu-l parcă prin dorința lor intensă. CAMIL PETRESCU, N. 93. Ochii omului osîndit parcă îl fascinaseră cu privirea lor disprețuitoare de moarte și înfrumusețată de o dragoste uriașă. REBREANU, P. S. 23. M-am oprit fascinat de ochii lui pătrunzători. BASSARABESCU, S. N. 25. ◊ Fig. Fila albă de hîrtie... stă înaintea mea și mă fascinează. ANGHEL, PR. 105. 2. (Folosit și absolut) A cuceri prin unele însușiri, a fermeca, a captiva. V. răpi. Orice mișcare a lui e studiată, mersul, îmbrăcămintea, vorba, totul atrage și fascinează. BART, E. 153. O civilizație superioară fascinează, prin însuși faptul că e superioară. IBRĂILEANU, SP. CR. 261.

fasciná (a ~) vb., ind. prez. 3 fascineáză

fasciná vb., ind. prez. 1 sg. fascinéz, 3 sg. și pl. fascineáză

FASCINÁ vb. v. încânta.

FASCINÁ vb. I. tr. 1. A vrăji, a subjuga, a încânta (pe cineva) în așa fel, încât să nu mai vadă lucrurile așa cum sunt. 2. A fermeca, a seduce, a captiva. [< fr. fasciner, cf. it., lat. fascinare].

FASCINÁ vb. tr. 1. a vrăji, a subjuga (pe cineva) cu privirea; a încânta. 2. a fermeca, a captiva. (< fr. fasciner, lat. fascinare)

fasciná (fascinéz, fascinát), vb. – A atrage irezistibil, a captiva. Fr. fasciner, cu pronunțarea lat. fascinare.Der. (din fr.) fascinant, adj.; fascinator, adj.

A FASCINÁ ~éz tranz. 1) A face să fie cuprins de uimire și de admiratie; a încânta; a fermeca; a vrăji; a delecta; a desfăta. 2) A pune stăpanire pe deplin, împiedicând să reacționeze prompt sau să înțeleagă starea reală a lucrurilor. /<fr. fasciner, lat. fascinare

*fascinațiúne f. (lat. fascinátio, -ónis). Acțiunea de a fascina. – Și -áție, dar ob. -áre.

*fascinéz v. tr. (lat. fáscino, -áre, d. fáscinum, farmec, fărmăcătorie [!], d. vgr. báskanon, farmec, baskaino și faskaino, deochĭ, invidiez). Farmec, atrag pin [!] privire: se atribue șarpeluĭ facultatea de a-șĭ fascina prada. Farmec, încânt, uĭmesc: acest orator fascinează auditoriu.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

FASCINÁRE s. captivare, cucerire, delectare, desfătare, fascinație, fermecare, încîntare, răpire, seducere, seducție, subjugare, vrăjire. (~ spectatorilor.)

Intrare: fascina
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) fascina fascinare fascinat fascinând singular plural
fascinea fascinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) fascinez (să) fascinez fascinam fascinai fascinasem
a II-a (tu) fascinezi (să) fascinezi fascinai fascinași fascinaseși
a III-a (el, ea) fascinea (să) fascineze fascina fascină fascinase
plural I (noi) fascinăm (să) fascinăm fascinam fascinarăm fascinaserăm, fascinasem*
a II-a (voi) fascinați (să) fascinați fascinați fascinarăți fascinaserăți, fascinaseți*
a III-a (ei, ele) fascinea (să) fascineze fascinau fascina fascinaseră
Intrare: fascinare
fascinare substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fascinare fascinarea
plural fascinări fascinările
genitiv-dativ singular fascinări fascinării
plural fascinări fascinărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)