3 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fachie sf [At: DOSOFTEI, V. S. 472 / P: ~chi-e / V: fache, ~iu sn, sfachiu sn / Pl: ~ii, făchii / E: ml fac(u)la] 1 (Înv) Făclie. 2 (Reg) Făclie obținută dintr-un mănunchi de stuf sau fâșii de lemn unse cu material inflamabil (pentru pescuit noaptea).

FÁCHIE, fachii, s. f. (Rar) Făclie alcătuită dintr-un mănunchi de stuf uscat sau de fâșii de lemn, unse cu un material inflamabil. – Lat. fac(u)la.

FÁCHIE, fachii, s. f. (Rar) Făclie alcătuită dintr-un mănunchi de stuf uscat sau de fâșii de lemn, unse cu un material inflamabil. – Lat. fac(u)la.

FÁCHIE, făchii, s. f. Făclie întocmită dintr-un mănunchi de stuf uscat sau de țăndări de lemn, unse cu rășină sau cu alt material inflamabil. Oamenii domniei-tale or aprinde făchii, luminînd balta. SADOVEANU, F. J. 431. Coborî și vodă după dînșii tocmai cînd aprindeau bețe de pucioasă și ațîțau de la ele flăcări în rîșina făchiilor. id. Z. C. 128. – Pronunțat: -chi-e.

fachie f. Mold. mănunchiu de țăndări ce se aprinde noaptea spre a atrage peștii. [Vechiu-rom. fachie, făclie = lat. FACULA: v. făclie].

faco- [At: DN3 / E: fr phaco] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1-2 (Referitor la) lentilă.

FACO-, -FACHÍE elem. „lentilă, cristalin”. (< fr. phaco-, -phakie, cf. gr. phakos)

fáche și fáchie f. (lat. fácula, d. fax, fácis, torță, făclie; it. fágola, pv. falha, vfr. faille, sp. hacha, pg. facha. V. faclă). Est. 1) Un fel de făclie de coajă de mesteacăn care se aprinde noaptea p. a atrage păstrăviĭ la lumină ca să-ĭ prinzĭ. Adv. Uscat fachie, uscat sfarog. 2) Bucată de lemn de foc rătundă (de mărimea uneĭ făcliĭ). – La Dos. fachĭ, pl. fachĭurĭ, torță. În Bc. și șfachie. V. lumînare, lodbă, obleț, vălog, zeadă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fáchie (rar) (-chi-e) s. f., art. fáchia (-chi-a), g.-d. art. fáchiei; pl. fáchii, art. fáchiile (-chi-i-)

fáchie s. f. (sil. -chi-e), art. fáchia (sil. -chi-a), g.-d. art. fáchiei; pl. fáchii, art. fáchiile (sil. -chi-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FÁCHIE s. v. faclă, făclie, torță.

FÁCHIE s. (pop.) văpaie, văpaiță, (Munt.) masala, (Olt.) vălug. (~ pentru speriat peștii.)

FACHIE s. (pop.) văpaie, văpaiță, (Munt.) masala, (Olt.) vălug. (~ pentru speriat peștii.)

fachie s. v. FACLĂ. FĂCLIE. TORȚĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

fáchie (fáchii), s. f. – Făclie. Lat. fac(ŭ)la (Pușcariu 567; Candrea-Dens., 539; REW 3137; DAR), cf. it. fagola (abruz. fárchia), sp. faja (cf. Menéndez Pidal, RFE, 1920, 9), santander. laja, port. facha. Este dublet de la făclie, cf. Hasdeu, Posteritatea lat. fax, Col. lui Traian, 1883, p. 112-21.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

-FACHIE (-FAKIE) „cristalin, lenticular”. ◊ gr. phakos „lentilă” > fr. -phakie, germ. id., it. -fachia > rom. -fachie și -fakie.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FACHIE subst. < lat. facula (DLR) cf. și subst. fachiul (voal). 1. Făcheș (Ard). 2. Fachiule, D-tru (17 B III 336).

Intrare: Fachie
Fachie nume propriu
nume propriu (I3)
  • Fachie
Intrare: fachie (subst.)
fachie (subst.) substantiv feminin
  • silabație: -chi-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fachie
  • fachia
plural
  • fachii
  • fachiile
genitiv-dativ singular
  • fachii
  • fachiei
plural
  • fachii
  • fachiilor
vocativ singular
plural
Intrare: fachie (suf.)
fachie (suf.)
sufix (I7-S)
  • fachie
fakie
sufix (I7-S)
  • fakie