12 definiții pentru făgăduială

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FĂGĂDUIÁLĂ, făgăduieli, s. f. Faptul de a făgădui; promisiune, făgăduință. [Pr.: -du-ia-] – Făgădui + suf. -eală.

FĂGĂDUIÁLĂ, făgăduieli, s. f. Faptul de a făgădui; promisiune, făgăduință. [Pr.: -du-ia-] – Făgădui + suf. -eală.

făgăduia sf [At: (a. 1568) MAG. IST. I, 183/15 / P: ~du-ia~ / S și: (înv) ~duea~ / Pl: ~ieli, (înv) ~uele / E: făgădui + -eală] 1 Promisiune. 2 Jurământ. 3 (Îvp; îe) A da (sau a face) o ~ A promite. 4-5 (Îvp; îe) A (nu) se ține de ~ A (nu) se ține de cuvânt.

FĂGĂDUIÁLĂ, făgăduieli, s. f. Promisiune, făgăduință. După multe rugăciuni și făgăduieli, se înduplecă tată-său și o lăsă și pe dînsa să se ducă. ISPIRESCU, L. 14. Ea nu era femeie d-acelea care să mulțumesc numai cu făgăduiala și pe urmă se culcă pe pernă fără de grijă. POPESCU, B. IV 31.

FĂGĂDUIALĂ s. f. (ȚR) Promisiune. Multe fealuri de făgăduiale. BIBLIA (1688). Călcăm porunca și făgăduiala. ANTIM ; cf. R. POPESCU. Etimologie: făgădui + suf. -eală. Vezi și făgadă, făgădui. Cf, făgadă, făgădaș, juruință, juruire, juruită.

făgăduĭálă f., pl. ĭelĭ. Promisiune.

făgădueală f. promisiune (trecătoare): făgădueala dată e datorie curată PANN.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

făgăduia s. f., g.-d. art. făgăduielii; pl. făgăduieli

făgăduiálă s. f. (sil. -du-ia-), g.-d. art. făgăduiélii; pl. făgăduiéli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FĂGĂDUIÁLĂ s. v. angajament.

FĂGĂDUIA s. angajament, asigurare, cuvînt, făgăduință, legămînt, promisiune, vorbă, (astăzi rar) parolă, (înv. și reg.) juruită, (reg.) făgadă, (Transilv.) făgădaș, (Mold.) juruință (înv.) promitere, sfătuit, (turcism înv.) bacalîm.

Intrare: făgăduială
făgăduială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • făgăduia
  • făgăduiala
plural
  • făgăduieli
  • făgăduielile
genitiv-dativ singular
  • făgăduieli
  • făgăduielii
plural
  • făgăduieli
  • făgăduielilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

făgăduia, făgăduielisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a făgădui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote După multe rugăciuni și făgăduieli, se înduplecă tată-său și o lăsă și pe dînsa să se ducă. ISPIRESCU, L. 14. DLRLC
    • format_quote Ea nu era femeie d-acelea care să mulțumesc numai cu făgăduiala și pe urmă se culcă pe pernă fără de grijă. POPESCU, B. IV 31. DLRLC
etimologie:
  • Făgădui + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.