18 definiții pentru excitant escitant

excitant, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. II, 300 / V: (înv) es~ / P: ex-ci~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr excitant] 1-3 a Care excită (1-3). 4-6 a Care excită (5-7) Si: excitator (4-6), (rar) excitativ (1-3). 7-8 smn, a (Substanță, agent fizic, aliment) care stimulează capacitatea funcțională a unui sistem organic excitabil (7). 9-10 smn, a (Factor extern) care provoacă tulburare, agitație, enervare.

EXCITÁNT, -Ă, excitanți, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care excită; excitator (1). 2. S. n. Substanță care stimulează capacitatea funcțională a organismului; ceea ce provoacă o excitație. – Din fr. excitant.

EXCITÁNT, -Ă, excitanți, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care excită; excitator (1). 2. S. n. Substanță care stimulează capacitatea funcțională a organismului; ceea ce provoacă o excitație. – Din fr. excitant.

EXCITÁNT, -Ă, excitanți, -te, adj. Care stimulează, care excită organismul. Medicament excitant. ♦ (Substantivat) Orice schimbare din mediul extern sau intern care provoacă o excitație. Cîinele normal, spre deosebire de cîinele lipsit de scoarță, reacționează la cei mai diferiți excitanți veniți din mediul exterior. ANATOMIA 204. ◊ Excitant condițional v. condițional.

excitánt2 s. n., pl. excitánte

excitánt1 adj. m., pl. excitánți; f. excitántă, pl. excitánte

excitánt s. n., pl. excitánte

excitánt adj. m., pl. excitánți; f. sg. excitántă, pl. excitánte

EXCITÁNT adj., s. 1. adj. ațâțător, excitator, (rar) pofticios. (Miros ~.) 2. s. (FIZIOL.) stimul, stimulent. (~ senzorial.)

EXCITÁNT, -Ă adj. Care excită, care provoacă excitație; excitator. // s.m. și n. Substanță, factor, schimbare de mediu care poate provoca excitația unui organism sau a unui organ; stimulent. [Var. escitant, -ă adj. / cf. fr. excitant].

EXCITÁNT, -Ă I. adj. care excită; excitator. II. s. n. substanță, factor care provoacă excitația unui organ(ism). (< fr. excitant)

EXCITÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre substanțe, medicamente, factori etc.) Care excită; cu proprietate de a excita; excitator. /<fr. excitant

excitant a. și n. propriu a excita, a reînsufleți puterile: cafeaua e un excitant.

*excitánt, -ă adj. (lat. éxcitans, -ántis; fr. -ant). Care excită, care însuflețește. S. n. Ceaĭu și cafeaŭa-s excitante.

escitant, ~ă a vz excitant

ESCITÁNT, -Ă adj. v. excitant.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EXCITANT adj., s. 1. adj. ațîțător, excitator, (rar) pofticios. (Miros ~.) 2. s. (FIZIOL.) stimul, stimulent. (~ senzoriali.)

Intrare: excitant
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • excitant
  • excitantul
  • excitantu‑
  • excitantă
  • excitanta
plural
  • excitanți
  • excitanții
  • excitante
  • excitantele
genitiv-dativ singular
  • excitant
  • excitantului
  • excitante
  • excitantei
plural
  • excitanți
  • excitanților
  • excitante
  • excitantelor
vocativ singular
plural
escitant adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • escitant
  • escitantul
  • escitantu‑
  • escitantă
  • escitanta
plural
  • escitanți
  • escitanții
  • escitante
  • escitantele
genitiv-dativ singular
  • escitant
  • escitantului
  • escitante
  • escitantei
plural
  • escitanți
  • escitanților
  • escitante
  • escitantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)