21 de definiții pentru eteroclit heteroclit (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ETEROCLÍT, -Ă, eterocliți, -te, adj. 1. Alcătuit din elemente disparate, eterogene. 2. Neobișnuit, anormal; ciudat, bizar. [Var.: heteroclít, -ă adj.] – Din fr. hétéroclite, lat. heteroclitus.

eteroclit, ~ă a vz heteroclit

ETEROCLÍT, -Ă, eterocliți, -te, adj. V. heteroclit.

ETEROCLÍT, -Ă adj. v. heteroclit.

ETEROCLÍT, -Ă adj. Care deviază de la regulile obișnuite; anormal, nenormal, ciudat, bizar. [Var. heteroclit, -ă adj. / cf. fr. hétéroclite, lat. heteroclitus, gr. heteroklitos – îndoit, neregulat].

ETEROCLÍT/HETEROCLÍT, -Ă adj. 1. format din elemente disparate, eterogene. 2. anormal; ciudat, bizar. (< fr. hétéroclite, lat. heteroclitus)

eteroclit a. bizar, care se depărtează dela regulele ordinare ale artei: edificiu eteroclit.

*eteroclít, -ă adj. (vgr. ῾eteróklitos, d. ῾éteros, altu, și klísis, declinare). Gram. Care se declină și după altă declinare, decĭ neregular. Fig. Contra regulelor arteĭ: edificiŭ eteroclit. Bizar, fantastic: gusturĭ eteroclite.

HETEROCLÍT, -Ă adj. v. eteroclit.

heteroclit, ~ă a [At: HOGAȘ. M. N. 94 / V: et~ / Pl: ~iți, ~e / E: fr hétéroclite, lat heteroclitus] 1 Alcătuit din elemente disparate, etrogene. 2 Neobișnuit. 3 Ciudat.

HETEROCLÍT, -Ă, heterocliți, -te, adj. 1. Alcătuit din elemente disparate, eterogene. 2. Neobișnuit, anormal; ciudat, bizar. [Var.: eteroclít, -ă adj.] – Din fr. hétéroclite, lat. heteroclitus.

HETEROCLÍT, -Ă, heterocliți, -te, adj. (Livresc) Care se abate de la normele obișnuite; ciudat, bizar, diferit. Scosei iute prosopul meu de drum... al cărui miros heteroclit eram încredințat că va covîrși... toate miresmele acre și sălbatice ale tuturor fiarelor universului. HOGAȘ, M. N. 94. – Variantă: eteroclít, -ă adj.

HETEROCLÍT, -Ă adj. v. eteroclit.

HETEROCLÍT, -Ă Adj. elem. eteroclit.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

eteroclít (-ro-clit) adj. m., pl. eteroclíți; f. eteroclítă, pl. eteroclíte

eteroclít / heteroclít adj. m. (sil. -clit), pl. eteroclíți / heteroclíți; f. sg. eteroclítă / heteroclítă, pl. eteroclíte / heteroclíte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HETEROCLÍT adj. v. compozit.

HETEROCLIT adj. compozit. (Un ansamblu ~.)

arată toate definițiile

Intrare: eteroclit
eteroclit adjectiv
  • silabație: -ro-clit
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eteroclit
  • eteroclitul
  • eteroclitu‑
  • eterocli
  • eteroclita
plural
  • eterocliți
  • eterocliții
  • eteroclite
  • eteroclitele
genitiv-dativ singular
  • eteroclit
  • eteroclitului
  • eteroclite
  • eteroclitei
plural
  • eterocliți
  • eterocliților
  • eteroclite
  • eteroclitelor
vocativ singular
plural
heteroclit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • heteroclit
  • heteroclitul
  • heteroclitu‑
  • heterocli
  • heteroclita
plural
  • heterocliți
  • heterocliții
  • heteroclite
  • heteroclitele
genitiv-dativ singular
  • heteroclit
  • heteroclitului
  • heteroclite
  • heteroclitei
plural
  • heterocliți
  • heterocliților
  • heteroclite
  • heteroclitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

eteroclit heteroclit

  • 1. Alcătuit din elemente disparate, eterogene.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00 DETS sinonime: compozit (adj.)
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN Șăineanu, ed. VI un exemplu
    exemple
    • Scosei iute prosopul meu de drum... al cărui miros heteroclit eram încredințat că va covîrși... toate miresmele acre și sălbatice ale tuturor fiarelor universului. HOGAȘ, M. N. 94.
      surse: DLRLC

etimologie: