15 definiții pentru epitrop ipitrop ipitrup


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

epitrop sm [At: URECHE, ap. LET. I, 103/25 / V: (îrg) ipi~, pitrop / A și: (înv) epitrop / Pl: ~i / E: ngr ἐπίτροπος] 1 (Asr) Tutore. 2 (D. femei; copii; în legislația feudală; îe) A fi (sau a supune) sub ~ A fi tutelat. 3 (Înv) Locțiitor. 4 (Înv) Împuternicit. 5 (Înv) Reprezentant. 6 (Înv) Regent. 7 (Înv) Supraveghetor. 8 (Îvr) Curator. 9 (Reg) Administrator al unui bun, în special al averii unei biserici Si: efor. 10 (Înv; csnp) Fiecare dintre membrii consiliului de conducere a unei municipalități. 11 (Înv) Conducător al uneia sau al mai multor biserici. 12 (Pex; înv) Suveran. 13 (Reg) Cântăreț la biserică. 14 (Reg) Inventar.

EPÍTROP, epitropi, s. m. 1. Tutore. 2. (Reg.) Administrator al unui bun, în special al averii unei biserici; efor. [Acc. și: epitróp] – Din ngr. epítropos.

EPÍTROP, epitropi, s. m. 1. Tutore. 2. (Reg.) Administrator al unui bun, în special al averii unei biserici; efor. [Acc. și: epitróp] – Din ngr. epítropos.

EPÍTROP, epitropi, s. m. (Azi rar) 1. Tutore. V. curator. A venit vremea ca epitropii să se întrebe și să se sfătuiască ce e de făcut cu Constantin. GALACTION, O. I 115. Primise sarcina ce i se detese de tribunal să-i fie epitrop. MACEDONSKI, O. III 63. Fiind acum de măritat o fată foarte rară Ș-ai ei epitropi căutînd bărbat în altă țară. ALEXANDRESCU, M. 170. 2. (Mold.) Administrator al unui bun, în special al averii unei instituții bisericești; efor. – Accentuat și: epitróp.

EPÍTROP ~i m. 1) Persoană care tutelează pe cineva; om care are grijă de o persoană incapabilă de a acționa independent (minor, bătrân ș. a.) și administrează bunurile ei materiale; tutore. 2) înv. Administrator al unor bunuri, mai ales bisericești. [Sil. e-pi-trop] /<ngr. epitropos

epitrop m. 1. tutor, curator; 2. îngrijitor de averea unei biserici. [Gr. mod.].

epítrop m. (ngr. Și vgr. epí-tropos. V. trop, tropic, eliotrop, geotropic). Tutor. Curator. Mold. Efor (de spital, de biserică).

ipitrop[1] sm vz epitrop corectată

  1. În original, incorect accentuat: ipitrop LauraGellner

ipitrup[1] sm vz epitrop corectată

  1. În original, incorect accentuat: ipitrup LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

epítrop (-pi-trop) s. m., pl. epítropi

epítrop s. m. (sil. -trop), pl. epítropi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EPÍTROP s. 1. v. tutore. 2. v. efor.

EPITROP s. 1. (JUR.) tutore, (înv.) ispravnic. (~ al unui minor.) 2. efor, (Bucov.) antist. (~ al unei biserici.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

epítróp (-pi), s. m. – Administrator, efor. Mr. pitrup. Ngr. ἐπίτροπος (sec. XVIII, cf. Gáldi 182), cf. alb. pitrúp, bg. pítrop.Der. epitropie, s. f. (tutelă; eforie; funcție de epitrop), din ngr. ἐπιτροπία.

Intrare: epitrop
epitrop (acc. í) substantiv masculin
  • silabație: -trop
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epitrop
  • epitropul
  • epitropu‑
plural
  • epitropi
  • epitropii
genitiv-dativ singular
  • epitrop
  • epitropului
plural
  • epitropi
  • epitropilor
vocativ singular
plural
ipitrop
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ipitrup
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
epitrop (acc. ó) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epitrop
  • epitropul
  • epitropu‑
plural
  • epitropi
  • epitropii
genitiv-dativ singular
  • epitrop
  • epitropului
plural
  • epitropi
  • epitropilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)