22 de definiții pentru episod episodă episodiu epizod (3) epizodă (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

episod sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: epizod, (înv) sf (Pl: ~oade) epizo sf (înv) ~iu (Pl: ~ri) / Pl: ~oade și (înv) ~uri / E: fr épisode] 1 Acțiune secundară într-o operă narativă, având un rol relativ independent. 2 Parte relativ independentă a unei narațiuni. 3 Parte a acțiunii în teatrul antic, delimitată prin intervențiile corului și corespunzând actului din dramaturgia modernă. 4 (Spc) Frază muzicală de importanță secundară, intercalată între principalele părți ale unei compoziții, pentru a aduce o variație. 5 (Spc) Scenă secundară reprezentată într-un tablou, care nu are întotdeauna legătură cu subiectul principal. 6 Întâmplare din viața cuiva Si: secvență, incident, peripeție.

EPISÓD, episoade, s. n. 1. Acțiune secundară într-o operă narativă, având un rol relativ independent; parte relativ independentă a unei narațiuni. ♦ Parte a acțiunii în teatrul antic, delimitată prin intervențiile corului și corespunzând actului din dramaturgia modernă. 2. Frază muzicală de importanță secundară, intercalată între principalele părți ale unei compoziții pentru a aduce o variație. 3. Întâmplare în viața cuiva. [Var.: epizód s. n.] – Din fr. épisode.

EPISÓD, episoade, s. n. 1. Acțiune secundară într-o operă narativă, având un rol relativ independent; parte relativ independentă a unei narațiuni. ♦ Parte a acțiunii în teatrul antic, delimitată prin intervențiile corului și corespunzând actului din dramaturgia modernă. 2. Frază muzicală de importanță secundară, intercalată între principalele părți ale unei compoziții pentru a aduce o variație. 3. Întâmplare în viața cuiva. [Var.: epizód s. n.] – Din fr. épisode.

EPISÓD, episoade, s. n. 1. (Într-o operă literară) Acțiune secundară într-o operă narativă ori dramatică sau un fragment din acestea. În ultimul episod al romanului, autorul înfățișează convorbirea dintre Petrescu și meșterul Roman Lupu. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 224, 2/3. ♦ (În drama veche grecească) Parte a acțiunii delimitată prin intervențiile corului. ♦ Frază muzicală de importanță secundară, intercalată între principalele părți ale unei compoziții, pentru a aduce o variație. 2. Întîmplare din viața cuiva; incident. În neclintirea aceasta leneșă a practicii vechi cu undița, cîte un crap ruginit amesteca un episod dramatic. SADOVEANU, V. F. 64. Sînt două scene, ori două episoade din viața bucureșteană a lui Soleanu, pe care le vom atinge. GHEREA, ST. CR. I 276. Istoria prințului Vasilie înfățoșează niște episoade atît de tragice. NEGRUZZI, S. I 283. – Pl. și: (învechit) episode (ODOBESCU, S. III 78). – Variantă: epizód s. n.

EPISÓD s.n. 1. Parte a acțiunii în vechea tragedie greacă, desfășurată între două intervenții ale corului. ♦ Parte dintr-o operă literară circumscrisă la un singur moment, la înfățișarea unei singure situații. 2. Acțiune secundară legată de acțiunea principală a unui poem, a unui roman etc. ♦ (Muz.) Secțiune mijlocie construită într-o tonalitate aparte, pe teme proprii, intercalată între părțile principale ale unei compoziții mari. 3. Întămplare, incident, fapt accesoriu. [Pl. -oade, -oduri, var. epizod s.n. / < fr. épisode, cf. gr. episodion – ceea ce vine din afară].

EPISÓD s. n. 1. parte a acțiunii în vechea tragedie greacă, între două intervenții ale corului. ◊ parte dintr-o operă literară circumscrisă la un singur moment, la înfățișarea unei singure situații. 2. diviziune a unei acțiuni dramatice (film serial etc.) 3. (muz.) secțiune mijlocie într-o tonalitate aparte, pe teme proprii, între părțile principale ale unei compoziții mari (sonată, rondo etc.) 4. întâmplare, incident. (< fr. épisode, gr. epeisodion)

EPISÓD ~oáde n. 1) Acțiune secundară într-o operă artistică (film, piesă, roman etc.) menită să varieze expunerea. 2) Întâmplare de mică importanță din viața unui om. /<fr. épisode

*episód n., pl. oade și urĭ (vgr. epeisódion, d. ῾odós, drum. V. met- și peri-od). Întîmplare legată de acțiunea principală într’o poemă orĭ într’un romanț (ca episodu luĭ Aristeŭ în Georgicele luĭ Virgiliŭ). Fig. Întîmplare în altele maĭ multe: Austerlitz e cel maĭ glorios episod din campaniile luĭ Napoleon. – Și -zod (după fr.).

EPIZÓD s. n. v. episod.

epizod n1. 1. acțiune incidentală legată de acțiunea principală, într’o poemă sau un roman; 2. fig. incident ce se rapoartă la vr’un eveniment însemnat.[1]

  1. 1. În original m., evident greșit. — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

episód s. n., pl. episoáde

episód s. n., pl. episoáde


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EPISÓD s. 1. fragment, scenă. (Un ~ al romanului.) 2. v. întâmplare.

arată toate definițiile

Intrare: episod
episod1 (pl. -oade) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • episod
  • episodul
  • episodu‑
plural
  • episoade
  • episoadele
genitiv-dativ singular
  • episod
  • episodului
plural
  • episoade
  • episoadelor
vocativ singular
plural
episodă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
episodiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
epizodă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
epizod2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epizod
  • epizodul
  • epizodu‑
plural
  • epizoduri
  • epizodurile
genitiv-dativ singular
  • epizod
  • epizodului
plural
  • epizoduri
  • epizodurilor
vocativ singular
plural
epizod3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epizod
  • epizodul
  • epizodu‑
plural
  • epizode
  • epizodele
genitiv-dativ singular
  • epizod
  • epizodului
plural
  • epizode
  • epizodelor
vocativ singular
plural
epizod1 (pl. -oade) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epizod
  • epizodul
  • epizodu‑
plural
  • epizoade
  • epizoadele
genitiv-dativ singular
  • epizod
  • epizodului
plural
  • epizoade
  • epizoadelor
vocativ singular
plural
episod2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • episod
  • episodul
  • episodu‑
plural
  • episoduri
  • episodurile
genitiv-dativ singular
  • episod
  • episodului
plural
  • episoduri
  • episodurilor
vocativ singular
plural
episod3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • episod
  • episodul
  • episodu‑
plural
  • episode
  • episodele
genitiv-dativ singular
  • episod
  • episodului
plural
  • episode
  • episodelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)