23 de definiții pentru episod episodă episodiu epizod (3) epizodă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

episod sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: epizod, (înv) sf (Pl: ~oade) epizo sf (înv) ~iu (Pl: ~ri) / Pl: ~oade și (înv) ~uri / E: fr épisode] 1 Acțiune secundară într-o operă narativă, având un rol relativ independent. 2 Parte relativ independentă a unei narațiuni. 3 Parte a acțiunii în teatrul antic, delimitată prin intervențiile corului și corespunzând actului din dramaturgia modernă. 4 (Spc) Frază muzicală de importanță secundară, intercalată între principalele părți ale unei compoziții, pentru a aduce o variație. 5 (Spc) Scenă secundară reprezentată într-un tablou, care nu are întotdeauna legătură cu subiectul principal. 6 Întâmplare din viața cuiva Si: secvență, incident, peripeție.

EPISÓD, episoade, s. n. 1. Acțiune secundară într-o operă narativă, având un rol relativ independent; parte relativ independentă a unei narațiuni. ♦ Parte a acțiunii în teatrul antic, delimitată prin intervențiile corului și corespunzând actului din dramaturgia modernă. 2. Frază muzicală de importanță secundară, intercalată între principalele părți ale unei compoziții pentru a aduce o variație. 3. Întâmplare în viața cuiva. [Var.: epizód s. n.] – Din fr. épisode.

EPISÓD, episoade, s. n. 1. Acțiune secundară într-o operă narativă, având un rol relativ independent; parte relativ independentă a unei narațiuni. ♦ Parte a acțiunii în teatrul antic, delimitată prin intervențiile corului și corespunzând actului din dramaturgia modernă. 2. Frază muzicală de importanță secundară, intercalată între principalele părți ale unei compoziții pentru a aduce o variație. 3. Întâmplare în viața cuiva. [Var.: epizód s. n.] – Din fr. épisode.

EPISÓD, episoade, s. n. 1. (Într-o operă literară) Acțiune secundară într-o operă narativă ori dramatică sau un fragment din acestea. În ultimul episod al romanului, autorul înfățișează convorbirea dintre Petrescu și meșterul Roman Lupu. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 224, 2/3. ♦ (În drama veche grecească) Parte a acțiunii delimitată prin intervențiile corului. ♦ Frază muzicală de importanță secundară, intercalată între principalele părți ale unei compoziții, pentru a aduce o variație. 2. Întîmplare din viața cuiva; incident. În neclintirea aceasta leneșă a practicii vechi cu undița, cîte un crap ruginit amesteca un episod dramatic. SADOVEANU, V. F. 64. Sînt două scene, ori două episoade din viața bucureșteană a lui Soleanu, pe care le vom atinge. GHEREA, ST. CR. I 276. Istoria prințului Vasilie înfățoșează niște episoade atît de tragice. NEGRUZZI, S. I 283. – Pl. și: (învechit) episode (ODOBESCU, S. III 78). – Variantă: epizód s. n.

EPISÓD s.n. 1. Parte a acțiunii în vechea tragedie greacă, desfășurată între două intervenții ale corului. ♦ Parte dintr-o operă literară circumscrisă la un singur moment, la înfățișarea unei singure situații. 2. Acțiune secundară legată de acțiunea principală a unui poem, a unui roman etc. ♦ (Muz.) Secțiune mijlocie construită într-o tonalitate aparte, pe teme proprii, intercalată între părțile principale ale unei compoziții mari. 3. Întămplare, incident, fapt accesoriu. [Pl. -oade, -oduri, var. epizod s.n. / < fr. épisode, cf. gr. episodion – ceea ce vine din afară].

EPISÓD s. n. 1. parte a acțiunii în vechea tragedie greacă, între două intervenții ale corului. ◊ parte dintr-o operă literară circumscrisă la un singur moment, la înfățișarea unei singure situații. 2. diviziune a unei acțiuni dramatice (film serial etc.) 3. (muz.) secțiune mijlocie într-o tonalitate aparte, pe teme proprii, între părțile principale ale unei compoziții mari (sonată, rondo etc.) 4. întâmplare, incident. (< fr. épisode, gr. epeisodion)

EPISÓD ~oáde n. 1) Acțiune secundară într-o operă artistică (film, piesă, roman etc.) menită să varieze expunerea. 2) Întâmplare de mică importanță din viața unui om. /<fr. épisode

*episód n., pl. oade și urĭ (vgr. epeisódion, d. ῾odós, drum. V. met- și peri-od). Întîmplare legată de acțiunea principală într’o poemă orĭ într’un romanț (ca episodu luĭ Aristeŭ în Georgicele luĭ Virgiliŭ). Fig. Întîmplare în altele maĭ multe: Austerlitz e cel maĭ glorios episod din campaniile luĭ Napoleon. – Și -zod (după fr.).

EPIZÓD s. n. v. episod.

epizod n1. 1. acțiune incidentală legată de acțiunea principală, într’o poemă sau un roman; 2. fig. incident ce se rapoartă la vr’un eveniment însemnat.[1]

  1. 1. În original m., evident greșit. — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

episód s. n., pl. episoáde

episód s. n., pl. episoáde


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EPISÓD s. 1. fragment, scenă. (Un ~ al romanului.) 2. v. întâmplare.

EPISOD s. 1. fragment, scenă. (Un ~ al romanului.) 2. întîmplare. (Un ~ din viața cuiva.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

episod depozițional, (engl.= depositional episode) unitate depozițională terigenă de rang sup., cuprinsă între două hiatusuri majore. Produsele unui e.d. au în bază o secvență formată prin progradare și se încheie printr-o secvență transgresivă majoră. V. și eveniment depozițional.

EPISOD (< fr. épisode < gr. epeisodion, ceea ce vine din afară) Acțiune secundară legată de acțiunea principală a unui poem, roman etc. Episoadele sau acțiunile episodice sporesc posibilitățile unei epopei sau ale unui roman de a oglindi veridic o realitate socială complexă. Prin acțiunile episodice se lărgește aria de cuprindere și de oglindire a vieții, se îmbogățesc aspectele reflectate, făcînd posibilă reconstituirea și evocarea unei epoci sau chiar a unei civilizații, ca în poeme și în romane, a căror valoare constă și în această capacitate de vastă oglindire artistică. Ex. drumul abatelui Paul de Marenne prin ținuturile Moldovei, în romanul Zodia Cancerului de M. Sadoveanu: „Lăsînd îndărăt lucirea măreață a asfințitului, abatele de Marenne începu să coboare, întrebîndu-se ce căi minunate și cotite îi rezervă clipa viitoare în aceste singurătăți. Din risipiturile cîtorva colibe acoperite cu stuf, grămădite în rovină, o ființă în zdrențe răsări amenințătoare, înarmată cu un par rupt din castanii de aproape. Privea speriată printre pletele pe care le batea vîntul dinaintea ochilor, încîlcindu-le cu barba zbîrlită.” Acțiunile episodice întîlnite în Iliada (scena de bun rămas dintre Hector și Andromaca; aceea a făuririi armelor lui Ahile de către Hefaistos ș.a.) îngăduiau poetului să lărgească orizontul acțiunii principale și să zugrăvească amănunțit multe aspecte ale vieții sociale din epoca respectivă. Episoade se întîlnesc și în poemele epice. De exemplu episodul al IV-Iea din Dan, căpitan de plai de V. Alecsandri, în care este înfățișată Fulga, fiica lui Ursan, mînînd cu un harapnic o herghelie de armăsari sălbatici și îmblînzind pe unul dintre ei, pentru a-l da tatălui său, ca să plece cu Dan la luptă împotriva cotropitorilor. Ex. Deodată se aude un tropot pe pămînt, Un tropot de copite, potop ropotitor! Ursan cu al său oaspe în fund, spre soare cată Și văd sub cerul luciu, în zarea-nflăcărată, Zburînd o herghelie de harmasari zmeioși Cu coamele în vînturi, cu ochii scînteioși, Și-nfiorînd cîmpia de-o aspră nechezare. Un voinicel în floare pe-un alt fugar călare Îi mînă c-un harapnic ce-n urma lor pocnește Și ca un șarpe negru prin aer se-nvîrtește. Ursan le-aține calea și caii stau în loc. Apoi către voinicul ce poartă busuioc El zice: – Fulgo! prinde-mi pe murgul cel țintat; Moș Dan și eu la Nistru ne ducem pe luptat! Dar eu, întrebă Fulga, eu să nu-mi cerc puterea?Tu să rămîi aice, ca să-mi păzești averea...În tragedia clasică antică, episodul apare ca o diviziune a acesteia. Tragedia clasică avea cinci unități ale acțiunii, un prolog și patru episoade, care corespundeau oarecum actelor din operele dramaturgiei moderne. Ultimul episod se numea exod. Formate din grupe de scene cuprinse între două stasime, episoadele alcătuiau chiar corpul tragediei și realizau tema și desfășurarea acțiunii prin: monologuri, cîntecele corului, dialoguri între personaje, dialoguri între cor și personaje etc. De întindere diferită la început, întindere determinată de cerințele subiectului, ulterior, episoadele s-au prezentat cu întindere uniformă, anticipînd astfel alcătuirea actelor din dramaturgia modernă. Episodul, în structura lui, nu era decupat în ceea ce numim scene, dar organizarea lui se realiza printr-o serie de mijloace care marcau trecerea de la o împrejurare la alta, ca alternarea vorbirii cu cîntecul, întreruperea dialogurilor cu reflecții ale corifeului, introducerea cîntecelor corului în mersul acțiunii etc. În felul acesta, structura fiecărui episod se subordona și susținea structura generală a tragediei clasice.

Intrare: episod
episod1 (pl. -oade) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • episod
  • episodul
  • episodu‑
plural
  • episoade
  • episoadele
genitiv-dativ singular
  • episod
  • episodului
plural
  • episoade
  • episoadelor
vocativ singular
plural
episodă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
episodiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
epizodă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
epizod2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epizod
  • epizodul
  • epizodu‑
plural
  • epizoduri
  • epizodurile
genitiv-dativ singular
  • epizod
  • epizodului
plural
  • epizoduri
  • epizodurilor
vocativ singular
plural
epizod3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epizod
  • epizodul
  • epizodu‑
plural
  • epizode
  • epizodele
genitiv-dativ singular
  • epizod
  • epizodului
plural
  • epizode
  • epizodelor
vocativ singular
plural
epizod1 (pl. -oade) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epizod
  • epizodul
  • epizodu‑
plural
  • epizoade
  • epizoadele
genitiv-dativ singular
  • epizod
  • epizodului
plural
  • epizoade
  • epizoadelor
vocativ singular
plural
episod2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • episod
  • episodul
  • episodu‑
plural
  • episoduri
  • episodurile
genitiv-dativ singular
  • episod
  • episodului
plural
  • episoduri
  • episodurilor
vocativ singular
plural
episod3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • episod
  • episodul
  • episodu‑
plural
  • episode
  • episodele
genitiv-dativ singular
  • episod
  • episodului
plural
  • episode
  • episodelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)