23 de definiții pentru episod episodă episodiu epizod epizod epizod epizodă

episod sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: epizod, (înv) sf (Pl: ~oade) epizo sf (înv) ~iu (Pl: ~ri) / Pl: ~oade și (înv) ~uri / E: fr épisode] 1 Acțiune secundară într-o operă narativă, având un rol relativ independent. 2 Parte relativ independentă a unei narațiuni. 3 Parte a acțiunii în teatrul antic, delimitată prin intervențiile corului și corespunzând actului din dramaturgia modernă. 4 (Spc) Frază muzicală de importanță secundară, intercalată între principalele părți ale unei compoziții, pentru a aduce o variație. 5 (Spc) Scenă secundară reprezentată într-un tablou, care nu are întotdeauna legătură cu subiectul principal. 6 Întâmplare din viața cuiva Si: secvență, incident, peripeție.

EPISÓD, episoade, s. n. 1. Acțiune secundară într-o operă narativă, având un rol relativ independent; parte relativ independentă a unei narațiuni. ♦ Parte a acțiunii în teatrul antic, delimitată prin intervențiile corului și corespunzând actului din dramaturgia modernă. 2. Frază muzicală de importanță secundară, intercalată între principalele părți ale unei compoziții pentru a aduce o variație. 3. Întâmplare în viața cuiva. [Var.: epizód s. n.] – Din fr. épisode.

EPISÓD, episoade, s. n. 1. Acțiune secundară într-o operă narativă, având un rol relativ independent; parte relativ independentă a unei narațiuni. ♦ Parte a acțiunii în teatrul antic, delimitată prin intervențiile corului și corespunzând actului din dramaturgia modernă. 2. Frază muzicală de importanță secundară, intercalată între principalele părți ale unei compoziții pentru a aduce o variație. 3. Întâmplare în viața cuiva. [Var.: epizód s. n.] – Din fr. épisode.

EPISÓD, episoade, s. n. 1. (Într-o operă literară) Acțiune secundară într-o operă narativă ori dramatică sau un fragment din acestea. În ultimul episod al romanului, autorul înfățișează convorbirea dintre Petrescu și meșterul Roman Lupu. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 224, 2/3. ♦ (În drama veche grecească) Parte a acțiunii delimitată prin intervențiile corului. ♦ Frază muzicală de importanță secundară, intercalată între principalele părți ale unei compoziții, pentru a aduce o variație. 2. Întîmplare din viața cuiva; incident. În neclintirea aceasta leneșă a practicii vechi cu undița, cîte un crap ruginit amesteca un episod dramatic. SADOVEANU, V. F. 64. Sînt două scene, ori două episoade din viața bucureșteană a lui Soleanu, pe care le vom atinge. GHEREA, ST. CR. I 276. Istoria prințului Vasilie înfățoșează niște episoade atît de tragice. NEGRUZZI, S. I 283. – Pl. și: (învechit) episode (ODOBESCU, S. III 78). – Variantă: epizód s. n.

episód s. n., pl. episoáde

episód s. n., pl. episoáde

EPISÓD s. 1. fragment, scenă. (Un ~ al romanului.) 2. v. întâmplare.

EPISÓD s.n. 1. Parte a acțiunii în vechea tragedie greacă, desfășurată între două intervenții ale corului. ♦ Parte dintr-o operă literară circumscrisă la un singur moment, la înfățișarea unei singure situații. 2. Acțiune secundară legată de acțiunea principală a unui poem, a unui roman etc. ♦ (Muz.) Secțiune mijlocie construită într-o tonalitate aparte, pe teme proprii, intercalată între părțile principale ale unei compoziții mari. 3. Întămplare, incident, fapt accesoriu. [Pl. -oade, -oduri, var. epizod s.n. / < fr. épisode, cf. gr. episodion – ceea ce vine din afară].

EPISÓD s. n. 1. parte a acțiunii în vechea tragedie greacă, între două intervenții ale corului. ◊ parte dintr-o operă literară circumscrisă la un singur moment, la înfățișarea unei singure situații. 2. diviziune a unei acțiuni dramatice (film serial etc.) 3. (muz.) secțiune mijlocie într-o tonalitate aparte, pe teme proprii, între părțile principale ale unei compoziții mari (sonată, rondo etc.) 4. întâmplare, incident. (< fr. épisode, gr. epeisodion)

EPISÓD ~oáde n. 1) Acțiune secundară într-o operă artistică (film, piesă, roman etc.) menită să varieze expunerea. 2) Întâmplare de mică importanță din viața unui om. /<fr. épisode

*episód n., pl. oade și urĭ (vgr. epeisódion, d. ῾odós, drum. V. met- și peri-od). Întîmplare legată de acțiunea principală într’o poemă orĭ într’un romanț (ca episodu luĭ Aristeŭ în Georgicele luĭ Virgiliŭ). Fig. Întîmplare în altele maĭ multe: Austerlitz e cel maĭ glorios episod din campaniile luĭ Napoleon. – Și -zod (după fr.).

epizod n1. 1. acțiune incidentală legată de acțiunea principală, într’o poemă sau un roman; 2. fig. incident ce se rapoartă la vr’un eveniment însemnat.[1]

  1. 1. În original m., evident greșit. — LauraGellner

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EPISOD s. 1. fragment, scenă. (Un ~ al romanului.) 2. întîmplare. (Un ~ din viața cuiva.)

episod depozițional, (engl.= depositional episode) unitate depozițională terigenă de rang sup., cuprinsă între două hiatusuri majore. Produsele unui e.d. au în bază o secvență formată prin progradare și se încheie printr-o secvență transgresivă majoră. V. și eveniment depozițional.

Intrare: episod
episod1 (pl. -oade) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular episod episodul
plural episoade episoadele
genitiv-dativ singular episod episodului
plural episoade episoadelor
vocativ singular
plural
episodă
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
episodiu
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
epizodă
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
epizod2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular epizod epizodul
plural epizoduri epizodurile
genitiv-dativ singular epizod epizodului
plural epizoduri epizodurilor
vocativ singular
plural
epizod3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular epizod epizodul
plural epizode epizodele
genitiv-dativ singular epizod epizodului
plural epizode epizodelor
vocativ singular
plural
epizod1 (pl. -oade) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular epizod epizodul
plural epizoade epizoadele
genitiv-dativ singular epizod epizodului
plural epizoade epizoadelor
vocativ singular
plural
episod2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular episod episodul
plural episoduri episodurile
genitiv-dativ singular episod episodului
plural episoduri episodurilor
vocativ singular
plural
episod3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular episod episodul
plural episode episodele
genitiv-dativ singular episod episodului
plural episode episodelor
vocativ singular
plural