opțiuni
  • info

2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EPATA, epatez, vb. I. Tranz. A uimi, a impresiona prin purtare, atitudine sau ținută neobișnuită, extravagantă. – Din fr. épater.

EPATA, epatez, vb. I. Tranz. A uimi, a impresiona prin purtare, atitudine sau ținută neobișnuită, extravagantă. – Din fr. épater.

epata [At: CARAGIALE, O. I, 314 / Pzi: ~tez / E: fr épater] 1 vt A impresiona prin purtare, ținută neobișnuită, extravagantă Si: a uimi, a ului. 2 vr (Rar) A rămâne puternic impresionat.

EPATA, epatez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A uimi, a impresiona (prin purtare, atitudine, ținută neobișnuită, extravagantă).

EPATA vb. I. tr. A impresiona puternic, izbitor, a ului, a uimi. ♦ refl. A se extazia, a rămîne uluit, profund impresionat. [p. i. -tez. / < fr. épater].

EPATA vb. tr. a impresiona puternic, izbitor, a ului, a uimi. (< fr. épater)

A EPATA ~ez tranz. A uimi peste măsură (prin purtare, atitudine sau ținută neobișnuită); a ului; a stupefia. /<fr. épater

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

epata (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. epatez, 3 epatează; conj. prez. 1 sg. să epatez, 3 să epateze

epata (a ~) vb., ind. prez. 3 epatează

epata vb., ind. prez. 1 sg. epatez, 3 sg. și pl. epatează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EPATA vb. a surprinde, a șoca. (Vrea să ne ~.)

EPATA vb. a surprinde, a șoca. (Vrea să ne ~.)

Intrare: epatat
epatat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epatat
  • epatatul
  • epatatu‑
  • epatată
  • epatata
plural
  • epatați
  • epatații
  • epatate
  • epatatele
genitiv-dativ singular
  • epatat
  • epatatului
  • epatate
  • epatatei
plural
  • epatați
  • epataților
  • epatate
  • epatatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: epata
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • epata
  • epatare
  • epatat
  • epatatu‑
  • epatând
  • epatându‑
 singular plural
  • epatează
  • epatați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • epatez
 (să)
  • epatez
  • epatam
  • epatai
  • epatasem
a II-a (tu)
  • epatezi
 (să)
  • epatezi
  • epatai
  • epatași
  • epataseși
a III-a (el, ea)
  • epatează
 (să)
  • epateze
  • epata
  • epată
  • epatase
plural I (noi)
  • epatăm
 (să)
  • epatăm
  • epatam
  • epatarăm
  • epataserăm
  • epatasem
a II-a (voi)
  • epatați
 (să)
  • epatați
  • epatați
  • epatarăți
  • epataserăți
  • epataseți
a III-a (ei, ele)
  • epatează
 (să)
  • epateze
  • epatau
  • epatară
  • epataseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

epata, epatezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.