14 definiții pentru eparhie eparfie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

eparhie sf [At: (a. 1631). MAG. IST, I, 122/14 / V: (îvr) ~rfie / A și: (înv) eparhie / Pl: ~ii / E: ngr ἐπαρχa, slv епархѩ] 1 (Mai ales în organizarea Bisericii ortodoxe) Diviziune administrativă bisericească, condusă de un episcop Si: dieceză, episcopie (4). 2 Reședință a episcopului Si: episcopie (6). 3 (Înv; pex) Teritoriu pe care se exercită jurisdicția unei instanțe judecătorești. 4 (Înv) District. 5 (Înv) Provincie. 6 (Reg; îf ~rfie) Teren. 7 (Pex) Proprietate.

EPARHÍE, eparhii, s. f. Unitate teritorială bisericească, condusă de un episcop; episcopie, dieceză. – Din ngr. eparhía.

EPARHÍE, eparhii, s. f. Diviziune administrativă bisericească, condusă de un episcop; episcopie, dieceză. – Din ngr. eparhía.

EPARHÍE, eparhii, s. f. Diviziune administrativă bisericească avînd drept șef un episcop; episcopie. Numai în eparhia noastră sînt peste o sută de parohii văduvite. STĂNOIU, C. I. 12. Au adunat pre vlădicii și arhimandriții de pe la eparhiile și monastirile lor... și le s-au zis să facă cercetare la fața locului. NEGRUZZI, S. I 226.

EPARHÍE s. f. 1. circumscripție administrativă în Imperiul Roman de Răsărit. 2. subdiviziune a diecezei în biserica bizantină, condusă de un episcop; episcopie. (< fr. eparchie, gr. eparkhia)

EPARHÍE ~i f. Diviziune administrativă bisericească, condusă de un episcop; episcopie. [G.-D. eparhiei] /<ngr. eparhia

eparhie f. diviziune ecleziastică, întindere de țară sub jurisdicțiunea unui episcop: în România sunt 18 eparhii. [Gr. mod.].

*eparhíe f. (vgr. eparhia). Dieceză, maĭ multe județe supuse jurisdicțiuniĭ unuĭ episcop, unuĭ mitropolit orĭ unuĭ patriarh. – Și epárhie (după rus.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

eparhíe s. f., art. eparhía, g.-d. art. eparhíei; pl. eparhíi, art. eparhíile

eparhíe s. f., art. eparhía, g.-d. art. eparhíei; pl. eparhíi, art. eparhíile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EPARHÍE s. v. episcopie.

EPARHIE s. (BIS.) dieceză, episcopat, episcopie, (înv.) vlădicie.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

eparhíe (eparhíi), s. f. – Dioceză. – Mr. eparhie. Ngr. ἐπαρχία (Murnu 21; Gáldi 180). Sec. XVII. – Der. eparhial, adj. (diocezan); eparhiot, s. m. (diocezan).

Intrare: eparhie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eparhie
  • eparhia
plural
  • eparhii
  • eparhiile
genitiv-dativ singular
  • eparhii
  • eparhiei
plural
  • eparhii
  • eparhiilor
vocativ singular
plural
eparfie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.