* EPARHIE sf. 1 ⛪ Ținut, întindere de țară de sub jurisdițiunea spirituală a unui episcop: nici un episcop să nu fie volnic să facă hirotonie afară de ~a lui (PRV.-MB.); un episcop odată plecase să cerceteze eparhia (ISP.) ¶ 2 pr. ext. ⚖️ ‡ Ocolul, jurisdițiunea unui judecător: pe hotru să-l izgonească și să-l scoată de tot den toată eparhia giudețului aceluia (PRV.-LP.) [gr. ἐπαρχία].