14 definiții pentru enorm

ENÓRM, -Ă, enormi, -e, adj. Foarte mare, imens, uriaș, colosal. ♦ (Adverbial) a) Foarte mult; b) (urmat de determinări adjectivale introduse prin prep. „de”, formează superlativul acestora) extrem de..., extraordinar de... – Din fr. énorme, lat. enormis.

ENÓRM, -Ă, enormi, -e, adj. Foarte mare, imens, uriaș, colosal. ♦ (Adverbial) a) Foarte mult; b) (urmat de determinări adjectivale introduse prin prep. „de”, formează superlativul acestora) extrem de..., extraordinar de... – Din fr. énorme, lat. enormis.

ENÓRM, -Ă, enormi, -e, adj. Foarte mare, imens, colosal, uriaș. Asemeni unui bărzăun enorm... dinamul bîzîie înfundat. BOGZA, C. O. 178. Pescarul de la apa Frumoasei încalță niște cizme enorme de cauciuc pînă la coapse. SADOVEANU, V. F. 83. Un cal... trîntit pe spate, sugrumat de jug, se zbătea din picioare, ca un gîndac enorm, cu fața-n sus. VLAHUȚĂ, O. A. III 50. ♦ (Adverbial) a) Foarte mult. b) (Urmat de determinări adjectivale introduse prin prep. «de» formează superlativul acestora) Extrem de..., extraordinar de... Urcuș enorm de greu.

enórm adj. m., pl. enórmi; f. enórmă, pl. enórme

enórm adj. m., pl. enórmi; f. sg. enórmă, pl. enórme

ENÓRM adj. 1. v. extraordinar. 2. v. uriaș. 3. (fig.) mamut. (O uzină ~.) 4. v. nemărginit. 5. colosal, imens, nenumărat, (înv. și reg.) nesocotit. (O mulțime ~.) 6. v. incalculabil.

ENÓRM, -Ă adj. Foarte mare, imens, colosal. // adv. Foarte mult; extrem de... [< fr. énorme, it. enorme, cf. lat. enormis < ex – afară, norma – regulă].

ENÓRM, -Ă I. adj. foarte mare, imens, colosal. II. adv. foarte mult; extrem de... (< fr. énorme, lat. enormis)

ENÓRM1 adv. 1) Foarte mult. 2) (urmat de adjective cu prepoziția de) Extrem de...; din cale afară de...; nemaipomenit de... ~ de greu. /<fr. énorme, lat. enormis

ENÓRM2 ~ă (~i, ~e) Care este de proporții foarte mari; extraordinar de mare; gigantic; uriaș; colosal; imens. /<fr. énorme, lat. enormis

enorm a. 1. mare peste măsură: un câine enorm; 2. fig. excesiv; o prostie enormă.

*enórm, -ă adj. (lat. e-normis, d. normă, regulă). Mare peste măsură, excesiv: arbore enorm. Fig. Succes, noroc enorm. Adv. În mod enorm.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ENÓRM adj. 1. colosal, excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrăit, neînchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiîntîlnit, nemaipomenit, nemaivăzut, nesfîrșit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, uriaș, (livr.) mirábil, (înv.) manín, necrezút, (fig.) piramidál. 2. colosal, fabulos, gigantic, imens, uriaș, (înv. și reg.) nămilós, (înv.) urieșésc, (fig.) astronómic. (De proporții ~.) 3. colosal, imens, nemărginit, nemăsurat, nesfîrșit, vast, (livr.) incomensurábil. (O suprafață ~.) 4. colosal, imens, nenumărat, (înv. și reg.) nesocotit. (O mulțime ~.) 5. colosal, considerabil, imens, incalculabil, nelimitat, (rar) necalculábil. (Cu efecte ~.)

Intrare: enorm
enorm
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular enorm enormul enormă enorma
plural enormi enormii enorme enormele
genitiv-dativ singular enorm enormului enorme enormei
plural enormi enormilor enorme enormelor
vocativ singular
plural