8 definiții pentru elucubrant
Explicative DEX
ELUCUBRANT, -Ă, elucubranți, -te, adj. Aberant, absurd. – Din fr. élucubrant.
elucubrant, ~ă a [At: DEX-S / Pl: ~nți, ~e / E: fr elucubrant] (Liv) Aberant.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ELUCUBRANT, -Ă, elucubranți, -te, adj. (Livr.) Aberant, absurd. – Din fr. élucubrant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
ELUCUBRANT, -Ă adj. aberant, absurd. (< fr. élucubrant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
elucubrant (desp. -cu-brant) adj. m., pl. elucubranți; f. elucubrantă, pl. elucubrante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*elucubrant (-cu-brant) adj. m., pl. elucubranți; f. elucubrantă, pl. elucubrante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
elucubrant adj. m., pl. elucubranți; f. sg. elucubrantă, pl. elucubrante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
ELUCUBRANT adj. v. aberant, absurd, ilogic, nelogic, nerațional, stupid.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: elucubrant
elucubrant adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
elucubrant, elucubrantăadjectiv
etimologie:
- élucubrant DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.