14 definiții pentru aberant
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ABERANT, -Ă, aberanți, -te, adj. Care se abate de la tipul normal sau corect, care constituie o aberație (1), absurd. – Din fr. aberrant, lat. aberrans, -ntis.
ABERANT, -Ă, aberanți, -te, adj. Care se abate de la tipul normal sau corect, care constituie o aberație (1), absurd. – Din fr. aberrant, lat. aberrans, -ntis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
aberant, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~nți, ~e / E: fr aberrant, lat aberrans, -ntis] 1-2 Care se abate de la tipul normal sau corect.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aberánt, -ă adj. 1 Care se abate de la tipul normal sau corect; care constituie o aberație. Comportament aberant. 2 Care este contrar logicii, bunului-simț; eronat. Un proiect aberant. • pl. -ți, -te. /<fr. aberrant, it. aberrante.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
ABERANT, -Ă, aberanți, -te, adj. Care se abate de la tipul normal; greșit, denaturat. V. absurd. Forme gramaticale aberante.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABERANT, -Ă, aberanți, -te, adj. Care se abate de la tipul normal; greșit, denaturat. Forme gramaticale aberante. – Fr. aberrant (lat. lit. aberrans, -ntis).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ABERANT, -Ă adj. Care se îndepărtează, se abate de la o normă; denaturat; greșit. V. absurd. [Cf. fr. aberrant, lat. aberrans].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
aberant, -ă adj. 1. care se abate de la o normă. 2. contrar logicii, bunului-simț; (p. ext.) absurd. (< fr. aberrant, lat. aberrans)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
aberant, -ă, aberanți, -te, adj. Care constituie o aberație.
- sursa: DLRC (1980)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABERANT ~tă (~ți, ~te) Care constituie o aberație; absurd. /<fr. aberrant, lat. aberrans, ~ntis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
aberant adj. m., pl. aberanți; f. aberantă, pl. aberante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
aberant adj. m., pl. aberanți; f. aberantă, pl. aberante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
aberant adj. m., pl. aberanți; f. sg. aberantă, pl. aberante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ABERANT adj. v. absurd.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ABERANT, -Ă adj. (cf. fr. aberrant, lat. aberrans): în sintagma substantiv aberant (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
aberant, aberantăadjectiv
- 1. Care se abate de la tipul normal sau corect, care constituie o aberație. MDA2 DEX '09 DLRLC DLRM DN
- Forme gramaticale aberante. DLRLC DLRM
-
- 2. Care este contrar logicii, bunului-simț. DEXI MDN '00sinonime: eronat
- Un proiect aberant. DEXI
-
etimologie:
- aberrant DEX '09 MDA2 DLRM DN
- aberrans, -ntis DEX '09 MDA2 DLRM DN