2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ELÁSTIC, -Ă, elastici, -ce, adj., s. n. I. Adj. 1. (Despre unele obiecte) Care are proprietatea de a-și modifica forma și dimensiunile sub acțiunea unei forțe exterioare și de a reveni de la sine la forma și dimensiunile inițiale după încetarea acțiunii forțelor exterioare care l-au deformat. 2. (Despre ființe, mișcări ale lor etc.) Mlădios, suplu; fig. (despre oameni) care se poate adapta ușor împrejurărilor. II. S. n. Produs textil executat din fire de cauciuc îmbrăcate în fire textile și folosit la confecționarea unor obiecte de îmbrăcăminte; gumă, gumilastic. – Din fr. élastique.

elastic, ~ă [At: AMFILOHIE, G. F.v/11 / V: (reg) ~tric / Pl: ~ici, ~ice / E: fr élastique, it elastica, lat elasticus] 1 a (Fiz; înv; îs) Forță (sau putere ori, iuz virtute) Presiune exercitată asupra pereților unui recipient închis de gazele sau de vaporii din interior atunci când acestea sunt expuse unei acțiuni de comprimare sau ca urmare a dilatării lor. 2 a (Fiz; d. unele obiecte) Care are proprietatea de a- și modifica forma și dimensiunile sub acțiunea unei forțe exterioare și de a reveni de la sine la forma și dimensiunile inițiale după încetarea acțiunii forțelor exterioare care l-au deformat Si: flexibil. 3 a Care este făcut dintr-un material elastic (2). 4 a Care se îndoaie cu ușurință (fără să se frângă) Si: flexibil, mlădios. 5 a (Atm; d. țesutul conjunctiv) Care este format din fibre elastice (4). 6 a (D. ființe, corpul lor, părți ale corpului lor) Suplu. 7 a (D. mers) Care arată agilitate. 8 a (Fig; d. firea, manifestările etc. ale oamenilor) Care se poate adapta ușor împrejurărilor. 9 a (D. oameni) Care dovedește mobilitate. 10 a (Fig) Care poate fi interpretat în mod diferit. 11 a (Fig) Care poate fi folosit cu accepții diferite. 12 a (Prt; d. conștiință) Care dă dovadă de lipsă de principii morale ferme. 13 sn (Îvr; lpl) Arcuri. 14 sn Produs textil executat din fire de cauciuc îmbrăcat în fire textile și folosite la confecționarea unor obiecte de îmbrăcăminte Si: (pop) gumilastic, gumă.

ELÁSTIC, -Ă, elastici, -ce, adj., s. n. I. Adj. 1. (Despre unele obiecte) Care are proprietatea de a-și modifica forma și dimensiunile sub acțiunea unei forțe exterioare și de a reveni de la sine la forma și dimensiunile inițiale după încetarea acțiunii forțelor exterioare care l-au deformat. 2. (Despre ființe, mișcări ale lor etc.) Mlădios, suplu; fig. (despre oameni) care se poate adapta ușor împrejurărilor. II. S. n. Țesătură, șnur, șiret etc. executate din fire de cauciuc îmbrăcate în fire textile și folosite la confecționarea unor obiecte de îmbrăcăminte; gumă, gumilastic. – Din fr. élastique.

ELÁSTIC, -Ă, elastici, -e, adj. 1. (Despre obiecte) Care are proprietatea de a-și modifica forma sub acțiunea unei forțe exterioare și de a reveni la forma inițială după încetarea acțiunii acestei forțe; flexibil. Pantaloni albi și pantofi de olandă cu talpa elastică. C. PETRESCU, Î. I 12. Ana străbătea Calea Victoriei, legănată pe elastice roți de gumă, expusă ca într-o vitrină în automobilul cu largi ferestre de cristal. id. C. V. 352. Du-te de vezi... canapelile acele elastice care te saltă cu plăcere, iar nu scaune de lemn ce-ți intră în oase. ALECSANDRI, T. 996. ♦ (Substantivat, n.) Țesătură în care sînt introduse fire de cauciuc și din care se fac diferite accesorii de îmbrăcăminte (bretele, jartiere etc.). 2. (Despre persoane, mișcări etc.) Mlădios, suplu. Privea din urmă pe Luminița și Radu Comșa, mergînd alături, cu pas elastic. C. PETRESCU, Î. I 19. ◊ Fig. Adesea inteligența lui elastică... făcea impresia acelor tablouri cu perspective mari, adînci, pierdute, ce par a nu mai avea sfîrșit. VLAHUȚĂ, O. A. III 11. ◊ (Adverbial) A sărit în picioare, elastic și dintr-o singură mișcare. IBRĂILEANU, A. 150.

ELÁSTIC, -Ă adj. Care are proprietatea de a-și reveni la forma inițială după ce a fost momentan deformat; care are elasticitate. ♦ (Despre ființe) Mlădios, suplu; (fig.; despre oameni) care se adaptează ușor la orice situație. // s.n. Produs textil conținând fire de cauciuc, din care se fac bretele, jartiere etc. [< fr. élastique, it. elastico, cf. gr. elastes – care se întinde].

ELÁSTIC, -Ă I. adj. (despre corpuri) care are proprietatea de a-și reveni la forma inițială după ce a fost momentan deformat; care se întinde. ◊ (despre ființe) mlădios, suplu; (fig.; despre oameni) care se adaptează ușor la orice situație, care prezintă elasticitate (3). II. s. n. produs textil conținând fire de cauciuc, din care se fac bretele, jartiere etc. (< fr. élastique, lat. elasticus)

ELÁSTIC1 ~că (~ci, ~ce) 1) Care poate fi ușor deformat sub acțiunea unor forțe exterioare; cu proprietatea de a se curba ușor; mlădios; flexibil. 2) fig. (despre ființe și despre manifestările lor) Care vădește grație și eleganță; mlădios; suplu. 3) fig. (despre persoane) Care se adaptează ușor la situație; maleabil. /<fr. élastique, lat. elasticus

ELÁSTIC2 n. Țesătură suplă, conținând fire de cauciuc, folosită la confecționarea diferitelor obiecte vestimentare. /<fr. élastique, lat. elasticus

elastic a. 1. care posedă elasticitate; 2. fig. care admite diferite interpretări.

*elástic, -ă adj. (d. vgr. elastéon, adj. verbal d. elaúno, împing, cu sufixu -ic). Care are elasticitate, care se întinde ca guma și revine la loc. Fig. Flexibil, schimbător: conștiință elastică. Regulament elastic, care se poate înțelege în toate felurile și p. orĭ-ce scop.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

elástic1 adj. m., pl. elástici; f. elástică, pl. elástice

elástic2 s. n., (sorturi, bucăți) pl. elástice

elástic adj. m., pl. elástici; f. sg. elástică, pl. elástice

elástic s. n., (sorturi, bucăți) pl. elástice

elastic sb. (țesătura din care se fac bretele, jartiere, etc.).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ELÁSTIC adj., s. 1. adj. v. flexibil. 2. s. gumilastic, (pop.) gumă, (Olt.) comilastru. (~ pus la șosete.)

ELASTIC adj., s. 1. adj. flexibil, mlădios, suplu, (înv.) încovoios. (O nuia ~.) 2. s. gumilastic, (pop.) gumă, (Olt.) comilastru. (~ pus la șosete.)

Elastic ≠ neflexibil, ineflexibil, neelastic, rigid

Intrare: elastic (adj.)
elastic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • elastic
  • elasticul
  • elasticu‑
  • elastică
  • elastica
plural
  • elastici
  • elasticii
  • elastice
  • elasticele
genitiv-dativ singular
  • elastic
  • elasticului
  • elastice
  • elasticei
plural
  • elastici
  • elasticilor
  • elastice
  • elasticelor
vocativ singular
plural
elastric
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: elastic (s.n.)
elastic2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • elastic
  • elasticul
  • elasticu‑
plural
  • elastice
  • elasticele
genitiv-dativ singular
  • elastic
  • elasticului
plural
  • elastice
  • elasticelor
vocativ singular
plural
elastric
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

elastic (adj.) elastric

  • 1. (Despre unele obiecte) Care are proprietatea de a-și modifica forma și dimensiunile sub acțiunea unei forțe exterioare și de a reveni de la sine la forma și dimensiunile inițiale după încetarea acțiunii forțelor exterioare care l-au deformat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: flexibil (adj.) attach_file 3 exemple
    exemple
    • Pantaloni albi și pantofi de olandă cu talpa elastică. C. PETRESCU, Î. I 12.
      surse: DLRLC
    • Ana străbătea Calea Victoriei, legănată pe elastice roți de gumă, expusă ca într-o vitrină în automobilul cu largi ferestre de cristal. C. PETRESCU, C. V. 352.
      surse: DLRLC
    • Du-te de vezi... canapelile acele elastice care te saltă cu plăcere, iar nu scaune de lemn ce-ți intră în oase. ALECSANDRI, T. 996.
      surse: DLRLC
  • 2. Despre ființe, mișcări ale lor etc.:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: mlădios suplu attach_file 3 exemple
    exemple
    • Privea din urmă pe Luminița și Radu Comșa, mergînd alături, cu pas elastic. C. PETRESCU, Î. I 19.
      surse: DLRLC
    • figurat Adesea inteligența lui elastică... făcea impresia acelor tablouri cu perspective mari, adînci, pierdute, ce par a nu mai avea sfîrșit. VLAHUȚĂ, O. A. III 11.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial A sărit în picioare, elastic și dintr-o singură mișcare. IBRĂILEANU, A. 150.
      surse: DLRLC
    • 2.1. figurat (Despre oameni) Care se poate adapta ușor împrejurărilor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

elastic (s.n.) elastric

  • 1. Produs textil executat din fire de cauciuc îmbrăcate în fire textile și folosit la confecționarea unor obiecte de îmbrăcăminte.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: gumilastic gumă

etimologie: