2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ELANSÁRE, elansări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a se elansa și rezultatul ei; avântare, repezire; fig. avânt, năzuire către ceva. – V. elansa.

ELANSÁRE, elansări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a se elansa și rezultatul ei; avântare, repezire; fig. avânt, năzuire către ceva. – V. elansa.

elansare sf [At: DN2 / Pl: ~sări / E: elansa] (Frm; liv; rar) 1 Avântare. 2 Repezire. 3 (Fig) Năzuire (către ceva).

ELANSÁRE s.f. (Franțuzism) Avântare, repezire; (fig.) avânt, năzuire (către ceva). [< elansa].

ELANSÁ, elansez, vb. I. Refl. (Livr.) A se avânta, a se repezi. – Din fr. élancer.

ELANSÁ, elansez, vb. I. Refl. (Livr.) A se avânta, a se repezi. – Din fr. élancer.

elansa vr [At: DN2 / Pzi: ~sez / E: fr élancer] (Frm; liv; rar) 1 A se avânta. 2 A se repezi.

ELANSÁ vb. I. refl. (Franțuzism) A se avânta, a se repezi. [< fr. élancer].

ELANSÁ vb. I. refl. a se avânta, a năzui (spre). II. tr. (mar.) a ~ etrava = a construi etrava (la veliere), astfel încât să aibă o înclinare spre înainte, conferind zveltețe. (< fr. élancer)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

elansáre (livr.) s. f., g.-d. art. elansắrii; pl. elansắri

elansáre s. f., g.-d. art. elansării; pl. elansări

!elansá (a se ~) (livr.) vb. refl., ind. prez. 3 se elanseáză

elansá vb., ind. prez. 1 sg. elanséz, 3 sg. și pl. elanseáză

Intrare: elansare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • elansare
  • elansarea
plural
  • elansări
  • elansările
genitiv-dativ singular
  • elansări
  • elansării
plural
  • elansări
  • elansărilor
vocativ singular
plural
Intrare: elansa
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • elansa
  • elansare
  • elansat
  • elansatu‑
  • elansând
  • elansându‑
singular plural
  • elansea
  • elansați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • elansez
(să)
  • elansez
  • elansam
  • elansai
  • elansasem
a II-a (tu)
  • elansezi
(să)
  • elansezi
  • elansai
  • elansași
  • elansaseși
a III-a (el, ea)
  • elansea
(să)
  • elanseze
  • elansa
  • elansă
  • elansase
plural I (noi)
  • elansăm
(să)
  • elansăm
  • elansam
  • elansarăm
  • elansaserăm
  • elansasem
a II-a (voi)
  • elansați
(să)
  • elansați
  • elansați
  • elansarăți
  • elansaserăți
  • elansaseți
a III-a (ei, ele)
  • elansea
(să)
  • elanseze
  • elansau
  • elansa
  • elansaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

elansare

etimologie:

  • vezi elansa
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

elansa

  • 1. livresc A se avânta, a se repezi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: avânta năzui repezi
  • 2. tranzitiv marină A elansa etrava = a construi etrava (la veliere), astfel încât să aibă o înclinare spre înainte, conferind zveltețe.
    surse: MDN '00

etimologie: