6 definiții pentru elansare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ELANSARE, elansări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a se elansa și rezultatul ei; avântare, repezire; fig. avânt, năzuire către ceva. – V. elansa.
ELANSARE, elansări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a se elansa și rezultatul ei; avântare, repezire; fig. avânt, năzuire către ceva. – V. elansa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
elansare sf [At: DN2 / Pl: ~sări / E: elansa] (Frm; liv; rar) 1 Avântare. 2 Repezire. 3 (Fig) Năzuire (către ceva).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ELANSARE s.f. (Franțuzism) Avîntare, repezire; (fig.) avînt, năzuire (către ceva). [< elansa].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
elansare s. f., g.-d. art. elansării; pl. elansări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
elansare (livr.) s. f., g.-d. art. elansării; pl. elansări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
elansare s. f., g.-d. art. elansării; pl. elansări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
elansare, elansărisubstantiv feminin
etimologie:
- elansa DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.