13 definiții pentru echitabil

ECHITÁBIL, -Ă, echitabili, -e, adj. (Despre acțiuni, idei etc.) Întemeiat pe dreptate, pe adevăr; just, drept, nepărtinitor. – Din fr. équitable.

ECHITÁBIL, -Ă, echitabili, -e, adj. (Despre acțiuni, idei etc.) Întemeiat pe dreptate, pe adevăr; just, drept, nepărtinitor. – Din fr. équitable.

ECHITÁBIL, -Ă, echitabili, -e, adj. (Despre acțiuni, despre idei etc.) Întemeiat pe dreptate, pe adevăr; just, drept, nepărtinitor. Faptă echitabilă.Pentru lichidarea echitabilă a socotelelor noastre, voi trece cit mai curînd pe la dv. CARAGIALE, O. VII 233.

echitábil adj. m., pl. echitábili; f. echitábilă, pl. echitábile

echitábil adj. m., pl. echitábili; f. sg. echitábilă, pl. echitábile

Echitabil ≠ inechitabil, neechitabil

ECHITÁBIL, -Ă adj. Întemeiat pe dreptate, pe adevăr; drept, nepărtinitor. [Cf. fr. équitable].

ECHITÁBIL, -Ă adj. întemeiat pe dreptate, pe adevăr; nepărtinitor, just. (< fr. équitable)

ECHITÁBIL ~ă (~i, ~e) Care se bazează pe echitate. /<fr. équitable

*echitábil, -ă adj. (fr. équitable, d. equité, echitate). Just, drept: judecător echitabil. Conform echitățiĭ: sentență [!] echitabilă. Adv. În mod echitabil.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ECHITÁBIL adj. drept, just. (Decizie ~.)

Intrare: echitabil
echitabil adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular echitabil echitabilul echitabilă echitabila
plural echitabili echitabilii echitabile echitabilele
genitiv-dativ singular echitabil echitabilului echitabile echitabilei
plural echitabili echitabililor echitabile echitabilelor
vocativ singular
plural