dumnealor ppl vz dumnealui

DUMNEALUI, DUMNEAEI, dumnealor, pron. pers. m. și f. Pronume de politețe pentru persoana a 3-a. ♦ (Fam.) Soț, soție. [Var.: (reg.) domnialui pron. pers. m., dumneei pron. pers. f.] – Domnia + lui (ei, lor).

DUMNEASA pron. pers. m. și f. (Pop.) Pronume de politețe pentru persoana a 3-a singular. [Gen.-dat. dumisale] – Domnia + sa.

domia-sa ppl vz dumneasa

domilor sale ppl vz dumneasa

domneai sale ppl vz dumneasa

domnia lui ppl vz dumnealui

domnia sa ppl vz dumneasa

domnii lui ppl vz dumnealui modificată

domnii sale ppl vz dumneasa

dumiealui ppl vz dumnealui corectat(ă)

dumielui ppr vz dumnealui

dumiilui ppl vz dumnealui^[1] modificată

dumilui ppl vz dumnealui

dumnealui, dumneaei ppl [At: CORESI, EV. 1 / V: domnia-lui, (înv) domnii lui, ~mialui, ~miealui, ~mielui, ~miilui, ~milui, ~elui, ~nialui, ~nielui, ~nilui, ~mialui, ~mielui, ~mului / Pl: ~lor / E: Domnia + lui (ei, lor)] 1 (Înv; pus înaintea numelor proprii, a numelor ce indică titluri, ranguri boierești) Arată respectul vorbitorului. 2 (Îvr; înaintea unui nume de rudenie) Indică reverența. 3 (Înv) Pronume de politețe pentru persoana a treia. 4 (Fam; înv; când vorbește soția ) Soț. 5 (Fam; înv; când vorbește soțul) Soție.

dumneasa ppl [At: (a. 1591) GCR I, 38/27 / V: domnia sa, (înv) domneai sale^[1], domnii sale, domnilor sale, dumilor sale / G-D: ~misale, (S: d-sale) / E: Domnia + sa] 1 (Înv; pus înaintea numelor proprii, a numelor ce indică titluri, ranguri boierești) Arată reverența. 2 (Înv) Pronume de politețe pentru persoana a treia. corectat(ă)

dumnelor ppl vz dumnealui

dumnelui ppl vz dumnealui

dumnielui ppl vz dumnealui

dumniilor lor ppl vz dumnealui^[1] modificată

dumnilui ppl vz dumnealui

dumului ppr vz dumnealui

DUMNEALUI, DUMNEAEI, dumnealor, pron. pers. Pronume de politețe pentru persoana a 3-a. ♦ (Fam.) Soț, soție. [Var.: (reg.) domnialui pron. pers. m., dumneei pron. pers. f.] – Domnia + lui (ei, lor).

DUMNEASA pron. pers. (Pop.) Pronume de politețe pentru persoana a 3-a singular. [Gen.-dat. dumisale] – Domnia + sa.

DOMNIALUI pron. pers. v. dumnealui.

DUMNEALUI, DUMNEAEI, dumnealor, pron. pers. Pronume de politețe pentru pers. 3 sg., fără forme cazuale de genitiv-dativ. V. domnia-lui. Lui D. Costică nu-i scriu, fiindcă dumnealui, o dată ce-a pus mîna pe dv., m-a dat cu totul uitării. CARAGIALE, O. VII 6. Dacă văzu pe Făt-Frumos, ar fi poftit dumnealui să-l ginerească. ISPIRESCU, L. 105. ◊ (Familiar, învechit și popular, ține locul cuvintelor «soț» sau «soție») Ai întîlnit... pe alde dumnealui? DELAVRANCEA, S. 216. (Chirița:) Un răvaș de la dumnealui?... Adă-l încoaci. ALECSANDRI, T. I 133. De cînd s-o dus dumnealui, N-am dat gură nimărui. ȘEZ. III 159. – Variante: domnialui (ODOBESCU, S. III 90) pron. pers., (Mold.) dumneei (CARAGIALE, O. I 89, NEGRUZZI, S. I 90) pron. pers. f.

DUMNEASA pron. pers. Pronume de politețe pentru pers. 3 sg. Puneți mîna copii, pe jupînul ista și începeți a-l blăstăma cum îți ști voi mai bine, ca să-i placă și dumisale. CREANGĂ, P. 59. (Prescurtat) A căutat să explice ce caută d-sa printre noi. GALACTION, O. I 25. – Formă gramaticală: gen.-dat. dumisale (scris prescurtat d-sale).

DUMNEALUI dumneaei (dumnealor) pron. pers. Pronume de politețe pentru persoana a 3-a. /domnia + lui (ei, lor)

DUMNEASA pron. pers. Pronume de politețe pentru persoana a 3-a singular. /domnia + sa

Dumniaei, Dumnialor, Dumnialui, Dumniata, Dumniavoastră pr. formule de politeță în loc de ea, ei, el, tu, voi.

dumneaĭéĭ, dumnealór, dumnealúĭ, dumneasá, dumneatá (mold. dumnetá), dumneavoástră (mold. dumnevoástră), fam. îld. domnia eĭ, lor, luĭ, sa, ta, voastră, formule de politeță îld. ĭa și al eĭ, eĭ și al lor, el și al luĭ, el, ĭa și al săŭ, a sa, tu și al tăŭ, voĭ și al vostru. V. domnie.

dumnealor pr., abr. d-lor

dumnealor

dumnealui pr. m. (abr. d-lui), f. dumneaei; pl. m. și f. dumnealor, abr. d-lor

dumneasa (înv.) pr. m. și f., g.-d. dumisale

!dumnealui pr. m., f. dumneaei; pl. m. și f. dumnealor

!dumneasa (pop.) pr. m. și f., g.-d. dumisale

dumneaei pr., abr. d-ei

dumnealui pr., abr. d-lui

dumneasa pr., abr. d-sa, g.-d. dumisale, abr. d-sale

dumisale

dumneaei

domnia sa, domnia ta, Domnia voastră, Domniei voastre gen. Abreviat: d-ta, d-sa, Dv. nom. și gen. sg. și pl.

dumnealui, dumneaei; dumnealor pl. m. și f.

DUMNEAEI pron. v. ea.

DUMNEALUI pron. v. el.

DUMNEASA pron. v. dânsul, dumnealui, el.

DUMNEALUI pron. dînsul, el, (pop.) dumneasa, (înv.) nusul. (~ m-a invitat.)

dumneasa pron. v. DÎNSUL. DUMNEALUI. EL.