2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dumesnicire sf [At: POLIZU / V: dom~ / Pl: ~iri[1] / E: domesnici] (Înv) 1 Domesticire. 2 Civilizare. 3 Desțelenire a unui teren. modificată

  1. În original, pluralul cuv. identic cu sing., evident greșit — LauraGellner

DUMESNICÍ, dumesnicesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv.) A (se) domestici. – Din dumesnic.

DUMESNICÍ, dumesnicesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv.) A (se) domestici. – Din dumesnic.

dumesnicí [At: (a. 1746) DOC, ap. TDRG / V: ~stn~, ~mis, dom~ / Pzi: ~icésc / E: dumesnic] (Înv) 1-2 vtr A (se) domestici. 3-4 vtr A (se) civiliza. 5 vt A face locuibil un teren. 6 vt A desțeleni teren.

DUMESNICÍ, dumesnicesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A domestici. ◊ Refl. (Atestat în forma domesnici) [Graurii] se domesnicesc bine în colivie. ODOBESCU, S. III 31. Tigrul, sub pinsula lui, se îmblînzește, pantera se înmoaie, leul se domesnicește. id. ib. I 140. – Variantă: domesnicí vb. IV.

DOMESNICÍ vb. IV. v. dumesnici.

dumesnicésc v. tr. (maĭ vechĭ și dumesticesc și dumestnicesc). Vechĭ. Domesticesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dumesnicí (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dumesnicésc, imperf. 3 sg. dumesniceá; conj. prez. 3 să dumesniceáscă

dumesnicí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dumesnicésc, imperf. 3 sg. dumesniceá; conj. prez. 3 sg. și pl. dumesniceáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DUMESNICÍRE s. v. domesticire, îmblânzire.

dumesnicire s. v. DOMESTICIRE. ÎMBLÎNZIRE.

DUMESNICÍ vb. v. domestici, îmblânzi.

dumesnici vb. v. DOMESTICI. ÎMBLÎNZI.

Intrare: dumesnicire
dumesnicire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dumesnicire
  • dumesnicirea
plural
  • dumesniciri
  • dumesnicirile
genitiv-dativ singular
  • dumesniciri
  • dumesnicirii
plural
  • dumesniciri
  • dumesnicirilor
vocativ singular
plural
domesnicire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • domesnicire
  • domesnicirea
plural
  • domesniciri
  • domesnicirile
genitiv-dativ singular
  • domesniciri
  • domesnicirii
plural
  • domesniciri
  • domesnicirilor
vocativ singular
plural
Intrare: dumesnici
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dumesnici
  • dumesnicire
  • dumesnicit
  • dumesnicitu‑
  • dumesnicind
  • dumesnicindu‑
singular plural
  • dumesnicește
  • dumesniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dumesnicesc
(să)
  • dumesnicesc
  • dumesniceam
  • dumesnicii
  • dumesnicisem
a II-a (tu)
  • dumesnicești
(să)
  • dumesnicești
  • dumesniceai
  • dumesniciși
  • dumesniciseși
a III-a (el, ea)
  • dumesnicește
(să)
  • dumesnicească
  • dumesnicea
  • dumesnici
  • dumesnicise
plural I (noi)
  • dumesnicim
(să)
  • dumesnicim
  • dumesniceam
  • dumesnicirăm
  • dumesniciserăm
  • dumesnicisem
a II-a (voi)
  • dumesniciți
(să)
  • dumesniciți
  • dumesniceați
  • dumesnicirăți
  • dumesniciserăți
  • dumesniciseți
a III-a (ei, ele)
  • dumesnicesc
(să)
  • dumesnicească
  • dumesniceau
  • dumesnici
  • dumesniciseră
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • domesnici
  • domesnicire
  • domesnicit
  • domesnicitu‑
  • domesnicind
  • domesnicindu‑
singular plural
  • domesnicește
  • domesniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • domesnicesc
(să)
  • domesnicesc
  • domesniceam
  • domesnicii
  • domesnicisem
a II-a (tu)
  • domesnicești
(să)
  • domesnicești
  • domesniceai
  • domesniciși
  • domesniciseși
a III-a (el, ea)
  • domesnicește
(să)
  • domesnicească
  • domesnicea
  • domesnici
  • domesnicise
plural I (noi)
  • domesnicim
(să)
  • domesnicim
  • domesniceam
  • domesnicirăm
  • domesniciserăm
  • domesnicisem
a II-a (voi)
  • domesniciți
(să)
  • domesniciți
  • domesniceați
  • domesnicirăți
  • domesniciserăți
  • domesniciseți
a III-a (ei, ele)
  • domesnicesc
(să)
  • domesnicească
  • domesniceau
  • domesnici
  • domesniciseră
dumestnici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dumisnici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dumesnicire domesnicire

etimologie:

dumesnici domesnici dumestnici dumisnici

  • 1. învechit A (se) domestici.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: domestici îmblânzi attach_file 2 exemple
    exemple
    • [Graurii] se domesnicesc bine în colivie. ODOBESCU, S. III 31.
      surse: DLRLC
    • Tigrul, sub pinsula lui, se îmblînzește, pantera se înmoaie, leul se domesnicește. ODOBESCU, S. I 140.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • dumesnic
    surse: DEX '98 DEX '09