10 definiții pentru domesticire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DOMESTICIRE, domesticiri, s. f. Acțiunea de a (se) domestici și rezultatul ei; îmblânzire. – V. domestici.
DOMESTICIRE, domesticiri, s. f. Acțiunea de a (se) domestici și rezultatul ei; îmblânzire. – V. domestici.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
domesticire sf [At: DLR ms / Pl: ~ri / E: domestici] 1 Îmblânzire. 2 Cultivare (1). 3 (Fig) Transformare a cuiva, care devine mai potolit, mai sociabil.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DOMESTICIRE s. f. Acțiunea de a domestici; îmblînzirea animalelor sălbatice.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DOMESTICIRE s.f. Acțiunea de a (se) domestici și rezultatul ei; îmblînzire. [< domestici].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
domesticire s. f., g.-d. art. domesticirii; pl. domesticiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
domesticire s. f., g.-d. art. domesticirii; pl. domesticiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
domesticire s. f., g.-d. art. domesticirii; pl. domesticiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DOMESTICIRE s. îmblânzire, (înv.) dumesnicire. (~ unui animal sălbatic.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DOMESTICIRE s. imblînzire. (înv.) dumesnicire. (~ unui animal sălbatic.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
DOMESTICÍRE (< domestici) s. f. Proces îndelungat, efectuat sub controlul omului, de transformare a animalelor sălbatice în animale domestice și de modificare a caracteristicilor lor biologice corespunzător intereselor lui economice.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
domesticire, domesticirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) domestici și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: dumesnicire îmblânzire
etimologie:
- domestici DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.