16 definiții pentru duhni ducni duuni duvni


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUHNÍ, duhnesc, vb. IV. Intranz. 1. A răspândi un miros urât și greu; a mirosi urât, a duhori. 2. (Rar; despre vânt) A sufla (cu putere), a răbufni, a bufni. ♦ Tranz. Fig. A șopti, a sufla cuiva la ureche în mod neplăcut. – Din sl. duhnonti.

duhní [At: ANON. CAR. / V: (înv) doh~, dih~, ducní, duuní / Pzi: ~nésc / E: vsl дѹхнути] 1 vi (Rar; d. vânt) A sufla cu putere. 2 vi A răspândi un miros urât și greu. 3 vi (Fig) A șopti cuiva la ureche în mod neplăcut, deranjant. 4 vi (Reg; la imt; îf dohnește!) Satură-te de somn.

DUHNÍ, duhnesc, vb. IV. Intranz. 1. A răspândi un miros urât și greu; a mirosi urât, a puți, a duhori. 2. (Rar; despre vânt) A sufla (cu putere), a răbufni, a bufni. ♦ Fig. A șopti, a sufla cuiva la ureche în mod neplăcut. – Din sl. duhnonti.

DUHNÍ, duhnesc, vb. IV. Intranz. 1. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. «a») A răspîndi (mai ales prin respirație) un miros urît și greu, a mirosi a ceva. Duhnea a băutură ca un cazan de țuică descoperit în fierbere. MIHALE, O. 356. Vasile se apropie de oameni... pînă îl putură simți cum duhnește a spirt. DUMITRIU, N. 231. ♦ (Impers.) A se simți în aer un miros de... Începea stăpînirea tabacilor care își argăseau pieile în Dîmbovița și le uscau pe maluri. Duhnea a vită moartă. PAS, L. I 70. Fig. Duhnea a păcătoșie și a negrijă. POPA, V. 259. 2. (Despre vînt) A sufla, a răbufni, a bufni. Vîntul de-afară duhnește pe ușă, aruncînd înăuntru o fetiță foarte rebegită. CARAGIALE, O. I 362. ♦ Tranz. A șopti, a sufla cuiva la ureche în mod neplăcut. După ce a dat cîteva tîrcoale în fața companiei... mi-a duhnit la ureche: D-le Iancule! nu face pentru d-ta să stai între boccii. CARAGIALE, M. 285.

A DUHNÍ ~ésc intranz. A răspândi duhoare. /<sl. duhnonti

duhnì v. a sufla, a șopti: foarte discret mi-a duhnit la ureche CAR. [Slav. DUHNÕTI, a respira].

duuní vti vz duhni[1] modificată

  1. În original, cuv. fără acc. — LauraGellner

duhlésc, duhluĭésc și duhnésc v. intr. (vsl. duhnonti, dŭhnonti, a respira, a sufla, d. duhŭ, duh. V. dihanie, dihor, odihnesc, zduhnesc). Iron. Exal, emit putoare: duhnește a mahorcă (CL. 1910, 5, 318), duhnește a muced. – În Munt. și duhuĭesc (d. duh). Vechĭ și dihnesc (vsl. dyhnonti).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

duhní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. duhnésc, imperf. 3 sg. duhneá; conj. prez. 3 să duhneáscă

duhní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. duhnésc, imperf. 3 sg. duhneá; conj. prez. 3 sg. și pl. duhneáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DUHNI vb. a mirosi, a puți, (prin Mold.) a se auzi, (Mold.) a duhli, (înv.) a duhori. (~ a băutură.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

duhní, duhnesc, vb. intranz. – A mirosi urât, a puți. – Din vsl. duhnonti „a respira, a sufla” (Scriban, Șăineanu, DEX, MDA) < sl. duhǔ „duh” (Scriban); bg. duchna.

Intrare: duhni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • duhni
  • duhnire
  • duhnit
  • duhnitu‑
  • duhnind
  • duhnindu‑
singular plural
  • duhnește
  • duhniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • duhnesc
(să)
  • duhnesc
  • duhneam
  • duhnii
  • duhnisem
a II-a (tu)
  • duhnești
(să)
  • duhnești
  • duhneai
  • duhniși
  • duhniseși
a III-a (el, ea)
  • duhnește
(să)
  • duhnească
  • duhnea
  • duhni
  • duhnise
plural I (noi)
  • duhnim
(să)
  • duhnim
  • duhneam
  • duhnirăm
  • duhniserăm
  • duhnisem
a II-a (voi)
  • duhniți
(să)
  • duhniți
  • duhneați
  • duhnirăți
  • duhniserăți
  • duhniseți
a III-a (ei, ele)
  • duhnesc
(să)
  • duhnească
  • duhneau
  • duhni
  • duhniseră
ducni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
duuni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
duvni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

duhni ducni duuni duvni

  • 1. A răspândi un miros urât și greu; a mirosi urât.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: duhori puți attach_file 2 exemple
    exemple
    • Duhnea a băutură ca un cazan de țuică descoperit în fierbere. MIHALE, O. 356.
      surse: DLRLC
    • Vasile se apropie de oameni... pînă îl putură simți cum duhnește a spirt. DUMITRIU, N. 231.
      surse: DLRLC
    • 1.1. impersonal A se simți în aer un miros de...
      exemple
      • Începea stăpînirea tabacilor care își argăseau pieile în Dîmbovița și le uscau pe maluri. Duhnea a vită moartă. PAS, L. I 70.
        surse: DLRLC
      • figurat Duhnea a păcătoșie și a negrijă. POPA, V. 259.
        surse: DLRLC
  • 2. rar (Rar; despre vânt) A sufla (cu putere).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bufni răbufni sufla attach_file un exemplu
    exemple
    • Vîntul de-afară duhnește pe ușă, aruncînd înăuntru o fetiță foarte rebegită. CARAGIALE, O. I 362.
      surse: DLRLC
    • 2.1. tranzitiv figurat A șopti, a sufla cuiva la ureche în mod neplăcut.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: șopti attach_file un exemplu
      exemple
      • După ce a dat cîteva tîrcoale în fața companiei... mi-a duhnit la ureche: D-le Iancule! nu face pentru d-ta să stai între boccii. CARAGIALE, M. 285.
        surse: DLRLC

etimologie: