3 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DRUG, (1, 2) drugi, s. m., (3) druguri, s. n. 1. S. m. Bară de fier sau de lemn având diverse întrebuințări (în lucrări de construcții). ♦ (Înv.) Lingou. 2. S. m. Fiecare dintre cele două lemne groase, sprijinite pe câte două picioare, care alcătuiesc patul sau corpul războiului de țesut manual. 3. S. n. Punct de broderie asemănător cu festonul, prin care se obțin pe cusătură linii (dese și) pline. – Din sb. drug.

drug [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 321/30 / Pl: ~ugi sm, ~uri sn / E: srb druga] 1 sm Bară de fier sau de lemn având diverse întrebuințări (mai ales în lucrări de construcții) Si: bară, stinghie, traversă, vergea, (îvp) bâtă, (înv) ciomag, măciucă, răzlog, (reg) rudă. 2 sm (Pop; îf druc; îe) A-i merge cuiva ~ A-i merge strună. 3 sm (Pop; îe) A o duce druc A o duce foarte bine. 4 sm (Pop; îe) A o duce druc cu capul de-a hâra A o duce rău. 5 sm (Pop; îe) A o ține druc (înainte) A stărui în ceva. 6 sm (Pop; îe) A se ține(a) druc A lupta. 7 sm (Pop; îe) A se ține druc să A insista să... 8 sm (Pop; îe) A se ține druc de ceva sau cineva A se ține după cineva sau ceva. 9 sm (Pop; îe) A se ridica cu drucu’ A ridica o greutate. 10 sn (Îae) A vomita. 11 sm (La căruță) Oiște. 12 sm Fiecare dintre cei doi carâmbi paraleli ai botinei în care intră spetezele. 13 sm Fiecare dintre prăjinile care se pun în formă de grătar, pentru a putea transporta o cantitate mai mare de fân. 14 sm Fiecare dintre cele două părți laterale ale unei scări mobile, în care se înfig treptele. 15 sm Fiecare dintre gratiile unui grilaj. 16 sm Fiecare dintre cele două lemne groase care alcătuiesc corpul războiului de țesut manual Si: (pop) butuc, crac, fofează, grindei, lemn, plas, talpă, tălpeț. 17 sm Partea superioară a jugului, care se sprijină pe ceafa animalelor Si: (reg) druete (3). 18 sm Oiște a morii de vânt. 19 sm (Tip) Stinghie cu care se apasă teascul. 20 sm Broasca mesei dulgherului. 21 sm (Pes) Fiecare dintre lemnele din capul năvodului, de care trag pescarii Si: (pop) buze, clece, hadaragi. 22 sm (Mrn) Fusul pe care se învârt funiile ancorei. 23 sm Făcăleț. 24 sm Bară de fier, de grosimea mâinii și ascuțită la un capăt, care servește la a face găuri adânci (în pământ). 25 sm (Reg) Știulete de porumb necurățat de boabe Si: (îvr) drugălău. 26 sm (Reg) Știulete de porumb nedesfăcut căruia i s-a luat mătasea. 27 sm (Înv) Lingou. 28 sm (Reg) Cantitatea de lână răsucită pe fuior. 29 sm (Reg) Fus cu roata mare, cu care se răsucește ața. 30 sm Măciucă. 31 sm (Ban) Sucitorul cu care se întinde aluatul pentru tăiței Cf făcăleț. 32 sm (Îvr) Zăvor. 33 sm (Reg; dep) Femeie guralivă și leneșă. 34 sn Punct de broderie asemănător cu festonul, prin care se obțin pe cusătură linii (dese și) pline.

DRUG, (1, 2) drugi, s. m., (3) druguri, s. n. 1. S. m. Bară de fier sau de lemn având diverse întrebuințări (în lucrări de construcții). ♦ (Înv.) Lingou. 2. S. m. Fiecare dintre cele două lemne groase, sprijinite pe câte două picioare, care alcătuiesc patul sau corpul războiului de țesut manual. 3. S. n. Punct de broderie asemănător cu festonul, prin care se obțin pe cusătură linii (dese și) pline. – Din scr. drug.

DRUG, drugi, s. m., și druguri, s. n. 1. Bară de fier sau de lemn, rotundă sau în muchii, care se întrebuințează la construcții, la ferecatul porților, al ușilor, al obloanelor etc.; rangă. Vor încerca zadarnic să spargă ușa cu drug de fier pe dinăuntru. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 48. Își încercă sabia, dînd cu dînsa într-un drug de fier. ISPIRESCU, L. 139. Trase zăvorul [ușii] și drugul de lemn care o închidea. NEGRUZZI. S. I 157. ◊ Fig. Pescarii spun... Că drugii de-ntuneric s-au prăbușit deodată, Că marea a pornit spre țărmuri toată. D. BOTEZ, P. O. 53. ◊ Expr. (Rar) A o ține drug (înainte) = a nu se da bătut, a nu se lăsa, a ține morțiș (la ceva). A se ține drug (de ceva sau cineva) = a se ține scai, a nu se lăsa (de ceva sau cineva). Popa... se ține drug să-l cunune cu fata lui. SEVASTOS, la TDRG. ♦ (Învechit) Bucată mai lungă, cilindrică, dintr-un metal prețios; lingou. De ai o mumă bătrînă și să trebuiască să-i copăr masa cu drugi de aur, spune, voi face-o. NEGRUZZI, S. III 314. 2. (În industria casnică) Fiecare dintre cele două lemne groase, sprijinite pe cîte două picioare, care alcătuiesc patul sau trupul războiului de țesut. Cînd s-ar țese pînza-n drum, fără ițe, fără drug = niciodată. 3. Punct de broderie asemănător cu festonul prin care se obțin pe cusătură linii pline.

DRUG, drugi m. 1) Bară (groasă) de fier sau de lemn folosită, mai ales, în construcții. 2) Fiecare din cele două tălpi ale războiului de țesut cu ajutorul cărora se ridică și se coboară ițele; tălpig. /<sb. drug

drug n. 1. bucată lungă și îngustă de lemn sau de fier; 2. stinghie cu care s’apasă teascul; 3. pl. lemnele cele groase ce alcătuesc trupul răsboiului de țesut. [Rut. DRUG, prăjină].

drug m. (sîrb. drug, prăjină, druga, fus, bg. drŭg, prăjină, rut. sîrb. dial. druk, d. vsl. drongŭ, cĭomag; ung. dorong, dorîngă, prăjină. V. drugă, droșcă). Bară, prăjină de metal (maĭ rar de lemn). Drug de aur, aur neprefăcut încă în banĭ. – Și druc. A te ținea druc de cineva, a te ținea lipcă de el, a nu-l maĭ slăbĭ. V. manelă și ștangă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

drug2 (broderie) s. n., pl. drúguri

drug1 (bară, parte a războiului de țesut) s. m., pl. drugi

drug (bară, parte a războiului de țesut) s. m., pl. drugi

drug (broderie) s. n., pl. drúguri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DRUG s. 1. bară. (Un ~ de fier.) 2. (reg.) rudă. (Un ~ de stejar.) 3. v. pârghie. 4. v. broască.

DRUG s. v. bară, carâmb, ceafă, cerbice, lingou.

drug s. v. BARĂ. CARÎMB. CEAFĂ. CERBICE. LINGOU.

DRUG s. 1. bară. (Un ~ de fier.) 2. (reg.) rudă. (Un ~ de stejar.) 3. (TEHN.) cîrmă, oiște, pîrghie, proțap. (~ la moara de vînt.) 4. (TEHN.) broască. (~ la masa dulgherului.).

DRUGI s. pl. v. butuci, plazuri, tălpi.

drugi s. pl. v. BUTUCI. PLAZURI. TĂLPI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

drug (-gi), s. m.1. Par, bîtă, bară. – 2. Loitre de car. – 3. Bîrnă în general. – 4. Știulete de porumb. – Var. (Mold.) druc. Sl. drǫgŭ, probabil prin intermediul v. sb. și sb. drug (Cihac, II, 102; Skok 68), cf. drîng, var. din rut. druk.Der. drugă, s. f. (băț; fus; fir tors; știulete de porumb), cf. sb. druga, bg. deruga (› mr., megl. drugà, ngr. δροῦγα, alb. drugë); dîrg, s. m. (ciocan de lemn folosit de zidari); drughineață, s. f. (Mold., băț); drugălău, s. m. (Munt., știulete); drugăleață, s. f. (fus); drughineață, s. f. (Mold., băț, par); drăgare, s. f. (grinda principală); îndruga, vb. (a țese urzeala; a țese gros; a vorbi prea mult, a pălăvrăgi); îndrugătură, s. f. (cantitate de lînă toarsă).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

drug, drugi, s.m. – 1. Bară de lemn sau de fier. 2. Piese componente ale războiului de țesut (care ridică și coboară ițele). 3. (înv.) Aur nativ, neprelucrat. ♦ (onom.) Drug, nume de familie în Maramureș. – Din scr. drug „prăjină” (Cihac, cf. DER; Scriban, DEX), srb. druga „fus” (Scriban, MDA) < vsl. drongǔ „ciomag” (Scriban).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DRUG subst. drug; cf. sl. дpoyгъ „prieten”. 1. Drug, Antoh, olt. (Sd VII 64); – mold. (Isp IV2). 2. Drug zis și Drughie, Pascal (Sur VIII). 3. Drughi b. (Sd XI 54). 4. Drugă (Ard); cf. subst. drugă și sl. дpoyгa „prietenă” și „soție”; Druga b (16 A IV 204) etc.; fam. (Mâneci); Drug/escu; -ești s. (16 B I 185). 5. Drugan; -e, T., mold. (RI VIII 147).

Intrare: Drug
nume propriu (I3)
  • Drug
Intrare: drug (bară, piesă)
drug1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M14)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drug
  • drugul
  • drugu‑
plural
  • drugi
  • drugii
genitiv-dativ singular
  • drug
  • drugului
plural
  • drugi
  • drugilor
vocativ singular
plural
Intrare: drug (broderie)
drug2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drug
  • drugul
  • drugu‑
plural
  • druguri
  • drugurile
genitiv-dativ singular
  • drug
  • drugului
plural
  • druguri
  • drugurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

drug (bară, piesă)

  • 1. Bară de fier sau de lemn având diverse întrebuințări (în lucrări de construcții).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bară rangă diminutive: druguleț attach_file 4 exemple
    exemple
    • Vor încerca zadarnic să spargă ușa cu drug de fier pe dinăuntru. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 48.
      surse: DLRLC
    • Își încercă sabia, dînd cu dînsa într-un drug de fier. ISPIRESCU, L. 139.
      surse: DLRLC
    • Trase zăvorul [ușii] și drugul de lemn care o închidea. NEGRUZZI. S. I 157.
      surse: DLRLC
    • figurat Pescarii spun... Că drugii de-ntuneric s-au prăbușit deodată, Că marea a pornit spre țărmuri toată. D. BOTEZ, P. O. 53.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie rar A o ține drug (înainte) = a nu se da bătut, a nu se lăsa, a ține morțiș (la ceva).
      surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A se ține drug (de ceva sau cineva) = a se ține scai, a nu se lăsa (de ceva sau cineva).
      exemple
      • Popa... se ține drug să-l cunune cu fata lui. SEVASTOS, la TDRG.
        surse: DLRLC
    • 1.3. învechit Bucată mai lungă, cilindrică, dintr-un metal prețios.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lingou attach_file un exemplu
      exemple
      • De ai o mumă bătrînă și să trebuiască să-i copăr masa cu drugi de aur, spune, voi face-o. NEGRUZZI, S. III 314.
        surse: DLRLC
  • 2. Fiecare dintre cele două lemne groase, sprijinite pe câte două picioare, care alcătuiesc patul sau corpul războiului de țesut manual.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: tălpig (pedală, talpă) attach_file un exemplu
    exemple

etimologie:

drug (broderie)

  • 1. Punct de broderie asemănător cu festonul, prin care se obțin pe cusătură linii (dese și) pline.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie: