2 intrări

30 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dórea1 sf [At: MAT. FOLK. 682 / Pl: ? / E: pvb durea] (Rar) Durere fizică.

DORÍ, doresc, vb. IV. Tranz. 1. A fi stăpânit de tendința lăuntrică de a face, de a avea sau de a dobândi ceva; a tinde, a râvni, a năzui la ceva. ◊ Expr. A fi de dorit = a fi necesar, recomandabil, a se cuveni. A lăsa de dorit = a avea lipsuri, a nu satisface. ♦ A avea intenția; a vrea. ◊ Expr. Cum dorești (sau doriți etc.), formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri. 2. A ține mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag, a aștepta pe cineva sau ceva cu dor, cu nerăbdare. 3. A simți o atracție erotică. 4. A ura cuiva ceva. – Din dor.

DORÍ, doresc, vb. IV. Tranz. 1. A fi stăpânit de tendința lăuntrică de a face, de a avea sau de a dobândi ceva; a tinde, a râvni, a năzui la ceva. ◊ Expr. A fi de dorit = a fi necesar, recomandabil, a se cuveni. A lăsa de dorit = a avea lipsuri, a nu satisface. ♦ A avea intenția; a vrea. ◊ Expr. Cum dorești (sau doriți etc.), formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri. 2. A ține mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag, a aștepta pe cineva sau ceva cu dor, cu nerăbdare. 3. A simți o atracție erotică. 4. A ura cuiva ceva. – Din dor.

DUREÁ, pers. 3 doáre, vb. II. Tranz. 1. A face să simtă o suferință fizică. ◊ Expr. A atinge pe cineva unde-l doare = a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut pentru interlocutor. ♦ (Despre părți ale corpului, răni, lovituri) A produce cuiva o suferință fizică. ◊ Expr. A-l durea (pe cineva) inima (sau sufletul) = a-i părea (cuiva) rău, a fi mâhnit. Nu-l doare (nici) capul sau nici capul nu-l doare = nu se sinchisește, nu-i pasă, puțin îi pasă. 2. Fig. A produce cuiva o suferință morală; a mâhni, a întrista. – Lat. dolere.

DUREÁ, pers. 3 doáre, vb. II. Tranz. 1. A face să simtă o suferință fizică. ◊ Expr. A atinge pe cineva unde-l doare = a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut pentru interlocutor. ♦ (Despre părți ale corpului, răni, lovituri) A produce cuiva o suferință fizică. ◊ Expr. A-l durea (pe cineva) inima (sau sufletul) = a-i părea (cuiva) rău, a fi mâhnit. Nu-l doare (nici) capul sau nici capul nu-l doare = nu se sinchisește, nu-i pasă, puțin îi pasă. 2. Fig. A produce cuiva o suferință morală; a mâhni, a întrista. – Lat. dolere.

dorí [At: PSALT. 117/43 / Pzi: ~resc / E: dor] 1-3 vt, (înv) vi, (rar; Trs) vr A fi stăpânit de înclinația de a face, de a avea sau a dobândi ceva Si: a râvni, a năzui, a aspira, (îvr) a desidera, (îvp) a jelui. 4 vt A vrea. 5 vt (C.i. o persoană) A simți atracție erotică. 6 vt A ține mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag. 7 vt A aștepta pe cineva sau ceva cu nerăbdare. 8 vt (Îe) Cum dorești (sau ~ți) Formulă care lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri. 9 vt (Complinit de „sănătate”, „noroc” etc.) A ura cuiva sănătate, noroc etc. 10 vt (Înv; îe) A ~ cuiva de bine A-și lua rămas-bun.

durea vt(a) [At: PSALT. 324/13 / V: dor~ / Pzi: 3 doare / E: ml dolere] 1 (Înv; d. persoane) A avea dureri. 2 (Înv; pex; d. persoane) A suferi. 3 (Înv; d. persoane) A face să simtă o durere fizică. 4 (Înv; d. persoane) A fi supărat de (sau din cauza). 5 (În poezie; adesea complinit de „cu”) A mâhni pe cineva cu ceva. 6-7 A face să resimtă o durere fizică sau morală. 8 (Îe) A atinge (sau a lovi) pe cineva (pe) unde-l ~ A spune cuiva intenționat ceva neplăcut. 9 (Îae) A aduce în discuție un subiect neplăcut pentru interlocutor. 10-11 A resimți o durere fizică (sau morală). 12 (D. părți ale corpului, răni, lovituri etc.) A produce cuiva o suferință fizică. 13 (Îe) Nu-l doare nici capul (sau Nici capul nu-l doare) A nu-i păsa de ceva. 14 (Complinit cu în inimă, în suflet) A compătimi pe cineva. 15 A-i părea rău de ceva. 16 A se interesa (de sau pentru sau după ceva sau cineva). 17 (Îe) A-l durea (pe cineva) inima (sau sufletul, gândul) A fi mâhnit.

DORÍ, doresc, vb. IV. Tranz. 1. A fi stăpînit de dorința de a face sau de a dobîndi ceva; a tinde, a rîvni, a năzui la ceva. Doream să fiu transferat undeva lîngă Tulcea. SADOVEANU, P. M. 106. Mulți ar dori să aibă ceea ce ai d-ta. CREANGĂ, P. 154. Mult, bădiță, am dorit Ca să scapi de cătănit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 298. ◊ Expr. A fi de dorit = a fi necesar, a se cuveni. Ar fi de dorit să știm cine a fost acea doamnă. NEGRUZZI, S. I 101. A lăsa de dorit = a avea lipsuri, a nu fi complet, a nu satisface. E drept că n-a fost o singură dată ceva, cît de neînsemnat, care să fi lăsat de dorit, se întrecea o lume să-mi facă voile și să mă desfete. M. I. CARAGIALE, C. 88. ♦ A pofti să dobîndească ceva, să aibă ceva pe gustul său. Totdeauna mi-am dorit copii. DAVIDOGLU, O. 24. De sus pînă jos părul lor e negru: cai ce sînt ai întunericului și ce n-au nici o pată. De altfel așa îi și dorise comandantul, șeful oștirei. MACEDONSKI, O. III 39. ♦ A avea intenția, a vrea. Înainte de cină spuse Nadinei că ar dori să-i vorbească. REBREANU, R. I 231. El pleacă-n urmă la cazarmă, Să afle ce dorea. COȘBUC, P. I 100. ◊ Expr. Cum doriți sau cum dorești, formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărîri. Cum doriți, dar eu așa socotesc că-i bine. 2. A ține mult să vadă sau să revadă pe cineva, a aștepta (pe cineva) cu dor, cu nerăbdare, a fi chinuit de dorul cuiva. Fiind și eu al domniei-tale, cel mai bun și care te dorește mai mult, frate. SADOVEANU, Z. C. 18. Cît te doream!... M-ai așteptat, îmi pare, Prea mult. MACEDONSKI, O. II 9. Eu, care l-am dorit și l-am plîns doi ani de zile. ALECSANDRI, T. 1010. Frunză verde de pe rît, Vai, bade, cum te-am dorit! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 236. (Poetic) Pre tine, an tînăr, te văd cu mulțumire! Pre tine te dorește tot neamul omenesc! ALEXANDRESCU, P. 78. ◊ Absol. Bădiță, bădișor, M-ai învățat a iubi Ș-acum mă lași a dori! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 250. 3. (Cu privire la mîncări sau băuturi) A pofti cu nesaț, a jindui. A dori un strugure. 4. A ura. Scriu epistolia asta către frații mei. Le doresc pace, spor și bine. CAMILAR, N. I 253. În ora de pornire, cu toții împreună Doresc l-a tale pasuri călătorie bună. ALECSANDRI, P. I 138. Noi din suflet le dorim Acum și pînă murim: Cîte paie sus pe casă Atîția galbeni pe masă. ANT. LIT. POP. I 623.

DUREÁ, pers. 3 doáre, vb. II. Tranz. (Complementul indică omul sau altă ființă și este, în același timp, subiect logic) 1. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. «în», «la», «după», indicînd locul bolnav) A simți durere. Nu știe ce are de îl doare după ureche. ISPIRESCU, L. 345. Dănilă crăpa de durere! dar oricît îl durea de tare, el tot își ținu inima cu dinții. CREANGĂ, P. 58. Rău mă doare-n piept și-n spete De pușcă și de unelte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 303. Fiecare știe (sau se leagă) unde-l doare (= fiecare își cunoaște, mai bine decît altul, nevoile). ◊ Expr. A atinge pe cineva unde-l doare = a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut, jenant pentru interlocutor. (Familiar) Mă doare în cot (sau în spate) v. cot, spate. ♦ (Subiectul gramatical este o parte a corpului, o rană, o lovitură etc.) A produce (cuiva) durere. Loviturile îl dureau pînă-n creieri. CAMILAR, N. I 222. Cînd deschise ochii și întoarse urechea, își simți amorțită carnea. O dureau toate mădulările, n-avea putere să miște un deget. SADOVEANU, P. M. 243. Trana a Stanchei, pe care picioarele n-o mai duruseră, se desprinsese din joc. MACEDONSKI, O. III 12. Dar deschideți poarta... turcii mă-nconjor... Vîntul suflă rece... rănile mă dor! BOLINTINEANU, O. 33. ◊ (Poetic) Mă dor de crudul tău amor A pieptului meu coarde, Și ochii mari și grei mă dor, Privirea ta mă arde. EMINESCU, O. I 172. ◊ Fig. Săracă inima mea, Iar începe-a mă durea; Nu mă doare de durere, Mă doare de vorbe rele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 188. ◊ Expr. A-l durea (pe cineva) inima (sau sufletul) = a-i părea (cuiva) rău, a fi mîhnit, a-i fi jale, a i se rupe inima. Mă durea inima și-mi simțeam ochii ușor învăluiți; dar, călare pe Harap și cu două pistoale în brîu, ce durere și ce lacrimi pot oare să țină mult, la douăzeci de ani! GALACTION, O. I 78. Dar ce plîng romînii oare? Sufletul de ce îi doare? Plîng un mîndru frățior. ALECSANDRI, P. II 81. Nici capul nu mă (sau te etc.) doare = puțin îmi (sau îți etc.) pasă. 2. Fig. (Subiectul gramatical este un fapt, o întîmplare etc.) A produce (cuiva) o suferință morală; a mîhni, a întrista. Îl durea plecarea bătrînului. POPA, V. 179. Toți îmi dau bună ziua respectuoși, fiindcă mă văd bine îmbrăcat și mă cred fără îndoială un fir de oficialitate. Lucrul acesta mă doare, mă doare pînă la lacrimi. SAHIA, N. 16. Înnorat degînduri, stete Soarele, că l-au durut Vorbele-ngîmfatei fete. COȘBUC, P. II 84. ◊ (Despre persoane; întrebuințat, rar, și la pers. 1 și 2) Ne doare c-a fost scris așa, Ne dori mai rău cu jalea ta. COȘBUC, P. I 150. Cu focul blînd din glasu-ți tu mă dori și mă cutremuri. EMlNESCU, O. I 155. – Forme gramaticale: pers. 2 (rar) dori, pers. 3 pl. dor.

DÓRI s. m. mică ambarcație de pescuit, cu fundul plat, din dotarea unei nave mari. (< amer. doris)

A DORÍ ~ésc tranz. 1) A fi stăpânit de dorința de a avea; a râvni; a năzui. ◊ A lăsa de dorit a avea lipsuri; a nu satisface. 2) A avea intenția; a vrea. Doresc o prăjitură.Cum doriți (sau cum dorești) formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri. 3) (persoane, obiecte etc. dragi) A ține mult să vadă. 4) A ura cu o deosebită afecțiune. Îți doresc succes. /Din dor

A DURÉA pers. 3 doáre tranz. 1) A produce o suferință fizică. Rana doare. Îl doare mâna. 2) fig. A produce o suferință morală. Mă doare sufletul.A atinge pe cineva unde îl doare a jigni pe cineva cu/sau fără intenție premeditată. /<lat. dolere

dureà v. a simți durere (numai unipersonal): mă doare capul. [Lat. DOLERE (v. durere)].

doáre, durút, a te durea v. impers. (lat. dǒlére, it. dolére, vfr. douloir, sp. doler. V. dor 1, duroare. Cp. cu mă furnică). Simt durere: mă doare capu, mă dor mînile. A lovi pe cineva unde-l doare, a-l ataca unde e vulnerabil.

dorésc v. tr. (d. dor 1). Mĭ-e dor de. Poftesc, am dorință de, vreaŭ: doresc să dorm.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dorí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dorésc, imperf. 3 sg. doreá; conj. prez. 3 doreáscă

dureá (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. doáre, 3 pl. dor; conj. prez. 3 să doáră; ger. durấnd; part. durút

dorí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dorésc, imperf. 3 sg. doreá; conj. prez. 3 sg. și pl. doreáscă

dureá vb., ind. prez. 3 sg. doáre, 3 pl. dor; conj. prez. 3 sg. și pl. doáră; part. durút


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DORÍ vb. 1. v. aspira. 2. v. ahtia. 3. a jindui, a pofti, a râvni, a voi, a vrea, (înv.) a dezidera, a iubi, a jelui, a poftisi. (De multă vreme ~ să...) 4. v. cere. 5. v. pofti. 6. v. ura.

arată toate definițiile

Intrare: dori
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dori
  • dorire
  • dorit
  • doritu‑
  • dorind
  • dorindu‑
singular plural
  • dorește
  • doriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • doresc
(să)
  • doresc
  • doream
  • dorii
  • dorisem
a II-a (tu)
  • dorești
(să)
  • dorești
  • doreai
  • doriși
  • doriseși
a III-a (el, ea)
  • dorește
(să)
  • dorească
  • dorea
  • dori
  • dorise
plural I (noi)
  • dorim
(să)
  • dorim
  • doream
  • dorirăm
  • doriserăm
  • dorisem
a II-a (voi)
  • doriți
(să)
  • doriți
  • doreați
  • dorirăți
  • doriserăți
  • doriseți
a III-a (ei, ele)
  • doresc
(să)
  • dorească
  • doreau
  • dori
  • doriseră
Intrare: durea
verb (VT504)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • durea
  • durere
  • durut
  • durutu‑
  • durând
  • durându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • doare
(să)
  • doa
  • durea
  • duru
  • duruse
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • dor
(să)
  • doa
  • dureau
  • duru
  • duruseră
dorea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dori

  • 1. A fi stăpânit de tendința lăuntrică de a face, de a avea sau de a dobândi ceva; a tinde, a râvni, a năzui la ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: năzui râvni tinde attach_file 3 exemple
    exemple
    • Doream să fiu transferat undeva lîngă Tulcea. SADOVEANU, P. M. 106.
      surse: DLRLC
    • Mulți ar dori să aibă ceea ce ai d-ta. CREANGĂ, P. 154.
      surse: DLRLC
    • Mult, bădiță, am dorit Ca să scapi de cătănit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 298.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A fi de dorit = a fi necesar, recomandabil, a se cuveni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ar fi de dorit să știm cine a fost acea doamnă. NEGRUZZI, S. I 101.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A lăsa de dorit = a avea lipsuri, a nu satisface.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • E drept că n-a fost o singură dată ceva, cît de neînsemnat, care să fi lăsat de dorit, se întrecea o lume să-mi facă voile și să mă desfete. M. I. CARAGIALE, C. 88.
        surse: DLRLC
    • 1.3. A pofti să dobândească ceva, să aibă ceva pe gustul său.
      surse: DLRLC sinonime: pofti attach_file 2 exemple
      exemple
      • Totdeauna mi-am dorit copii. DAVIDOGLU, O. 24.
        surse: DLRLC
      • De sus pînă jos părul lor e negru: cai ce sînt ai întunericului și ce n-au nici o pată. De altfel așa îi și dorise comandantul, șeful oștirei. MACEDONSKI, O. III 39.
        surse: DLRLC
    • 1.4. A avea intenția.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: vrea attach_file 2 exemple
      exemple
      • Înainte de cină spuse Nadinei că ar dori să-i vorbească. REBREANU, R. I 231.
        surse: DLRLC
      • El pleacă-n urmă la cazarmă, Să afle ce dorea. COȘBUC, P. I 100.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. expresie Cum dorești (sau doriți etc.), formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Cum doriți, dar eu așa socotesc că-i bine.
          surse: DLRLC
  • 2. A ține mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag, a aștepta pe cineva sau ceva cu dor, cu nerăbdare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
    exemple
    • Fiind și eu al domniei-tale, cel mai bun și care te dorește mai mult, frate. SADOVEANU, Z. C. 18.
      surse: DLRLC
    • Cît te doream!... M-ai așteptat, îmi pare, Prea mult. MACEDONSKI, O. II 9.
      surse: DLRLC
    • Eu, care l-am dorit și l-am plîns doi ani de zile. ALECSANDRI, T. 1010.
      surse: DLRLC
    • Frunză verde de pe rît, Vai, bade, cum te-am dorit! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 236.
      surse: DLRLC
    • poetic Pre tine, an tînăr, te văd cu mulțumire! Pre tine te dorește tot neamul omenesc! ALEXANDRESCU, P. 78.
      surse: DLRLC
    • absolut Bădiță, bădișor, M-ai învățat a iubi Ș-acum mă lași a dori! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 250.
      surse: DLRLC
  • 3. (Cu privire la mâncăruri sau băuturi) A pofti cu nesaț.
    surse: DLRLC sinonime: jindui attach_file un exemplu
    exemple
    • A dori un strugure.
      surse: DLRLC
  • 4. A simți o atracție erotică.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • 5. A ura cuiva ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ura (vb.) attach_file 3 exemple
    exemple
    • Scriu epistolia asta către frații mei. Le doresc pace, spor și bine. CAMILAR, N. I 253.
      surse: DLRLC
    • În ora de pornire, cu toții împreună Doresc l-a tale pasuri călătorie bună. ALECSANDRI, P. I 138.
      surse: DLRLC
    • Noi din suflet le dorim Acum și pînă murim: Cîte paie sus pe casă Atîția galbeni pe masă. ANT. LIT. POP. I 623.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • dor
    surse: DEX '98 DEX '09

durea dorea

  • 1. A face să simtă o suferință fizică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Nu știe ce are de îl doare după ureche. ISPIRESCU, L. 345.
      surse: DLRLC
    • Dănilă crăpa de durere! dar oricît îl durea de tare, el tot își ținu inima cu dinții. CREANGĂ, P. 58.
      surse: DLRLC
    • Rău mă doare-n piept și-n spete De pușcă și de unelte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 303.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Fiecare știe (sau se leagă) unde-l doare = fiecare își cunoaște, mai bine decât altul, nevoile.
      surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A atinge pe cineva unde-l doare = a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut pentru interlocutor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. expresie Mă doare în cot (sau în spate).
      surse: DLRLC
    • 1.4. (Despre părți ale corpului, răni, lovituri) A produce cuiva o suferință fizică.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
      exemple
      • Loviturile îl dureau pînă-n creieri. CAMILAR, N. I 222.
        surse: DLRLC
      • Cînd deschise ochii și întoarse urechea, își simți amorțită carnea. O dureau toate mădulările, n-avea putere să miște un deget. SADOVEANU, P. M. 243.
        surse: DLRLC
      • Trana a Stanchei, pe care picioarele n-o mai duruseră, se desprinsese din joc. MACEDONSKI, O. III 12.
        surse: DLRLC
      • Dar deschideți poarta... turcii mă-nconjor... Vîntul suflă rece... rănile mă dor! BOLINTINEANU, O. 33.
        surse: DLRLC
      • poetic Mă dor de crudul tău amor A pieptului meu coarde, Și ochii mari și grei mă dor, Privirea ta mă arde. EMINESCU, O. I 172.
        surse: DLRLC
      • figurat Săracă inima mea, Iar începe-a mă durea; Nu mă doare de durere, Mă doare de vorbe rele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 188.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. expresie A-l durea (pe cineva) inima (sau sufletul) = a-i părea (cuiva) rău, a fi mâhnit.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Mă durea inima și-mi simțeam ochii ușor învăluiți; dar, călare pe Harap și cu două pistoale în brîu, ce durere și ce lacrimi pot oare să țină mult, la douăzeci de ani! GALACTION, O. I 78.
          surse: DLRLC
        • Dar ce plîng romînii oare? Sufletul de ce îi doare? Plîng un mîndru frățior. ALECSANDRI, P. II 81.
          surse: DLRLC
      • 1.4.2. expresie Nu-l doare (nici) capul sau nici capul nu-l doare = nu se sinchisește, nu-i pasă, puțin îi pasă.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. figurat A produce cuiva o suferință morală.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mâhni întrista attach_file 3 exemple
    exemple
    • Îl durea plecarea bătrînului. POPA, V. 179.
      surse: DLRLC
    • Toți îmi dau bună ziua respectuoși, fiindcă mă văd bine îmbrăcat și mă cred fără îndoială un fir de oficialitate. Lucrul acesta mă doare, mă doare pînă la lacrimi. SAHIA, N. 16.
      surse: DLRLC
    • Înnorat de gînduri, stete Soarele, că l-au durut Vorbele-ngîmfatei fete. COȘBUC, P. II 84.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Despre persoane; este întrebuințat, rar, și la persoanele 1 și 2:
      exemple
      • Ne doare c-a fost scris așa, Ne dori mai rău cu jalea ta. COȘBUC, P. I 150.
        surse: DLRLC
      • Cu focul blînd din glasu-ți tu mă dori și mă cutremuri. EMlNESCU, O. I 155.
        surse: DLRLC
  • comentariu Forme gramaticale: persoana 2 (rar) dori, persoana 3 plural dor.
    surse: DLRLC

etimologie: