14 definiții pentru ditiramb


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DITIRÁMB, ditirambi, s. m. 1. (La vechii greci și la romani) Imn în onoarea lui Dionysos (Bachus); p. ext. poem liric plin de entuziasm. 2. Fig. Elogiu exagerat, în termeni bombastici, adus cuiva. – Din fr. dithyrambe, lat. dithyrambus.

ditirámb sm [At: HELIADE, O. I, 471 / S și: dithi~ / Pl: ~i, ~e / E: fr dithyrambe, ger Dithirambus, lat dithirambus] 1 (La vechii greci și la romani) Poem liric dedicat zeului Dionysos, respectiv Bachus. 2 (Pex) Poem liric caracterizat prin inspirație entuziastă și prin neregularitatea strofelor. 3 (Fig) Elogiu exagerat, în termeni bombastici, adus cuiva.

DITIRÁMB, ditirambi, s. m. 1. (La vechii greci și la romani) Poem liric în onoarea lui Bachus; p. ext. poem liric caracterizat prin inspirație entuziastă. 2. Fig. Elogiu exagerat, în termeni bombastici, adus cuiva. – Din fr. dithyrambe, lat. dithyrambus.

DITIRÁMB, ditirambi, s. m. (La greci și la romani) Poem liric în onoarea lui Bachus; p. ext. poem liric caracterizat prin inspirație entuziastă. ♦ Fig. Laudă entuziastă la adresa cuiva.

DITIRÁMB s.m. Poem liric dedicat zeului Dionysos; (p. ext.) poem liric entuziast. ♦ (Fig.) Elogiu exagerat adus unei persoane. [Cf. fr. dithyrambe, lat. dithyrambus, gr. dithyrambos].

DITIRÁMB s. m. 1. (ant.) cântec în onoarea zeului Dionysos, executat cu prilejul sacrificării unei victime, menit să producă extazul colectiv cu ajutorul unor mișcări ritmice și prin aclamații rituale. 2. poem liric pe un ton entuziast. 3. (fig.) elogiu exagerat adus cuiva. (< fr. dithyrambe, lat. dithyrambus, gr. dityrambos)

DITIRÁMB ~i m. 1) Poem liric antic, dedicat zeului Dionisos și recitat la serbările dionisiace. 2) Laudă exagerată adusă cuiva; elogiu emfatic; panegiric. /<fr. dithyrambe, lat. dithyrambus

ditiramb n. 1. imn de laudă în onoarea lui Dionysos liberatorul; 2. poezie lirică, plină de entuziasm, ce se distinge de odă prin strofele-i neregulate; 3. fig. laude exagerate.

* ditirámb n., pl. e și urĭ. (lat. dithyrámbus, d. vgr. dithýrambos). Un fel de cîntec liturgic în onoarea luĭ Bacu (zeu vinuluĭ) la Grecĭ și Romanĭ. Poezie lirică plină de entuziazm, diferită de odă pin strofele eĭ neregulare. Fig. Laudă exagerată.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ditirámb s. m., pl. ditirámbi

ditirámb s. m., pl. ditirámbi


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ditiramb (< gr. διθύραμβος [dithyrambos] „de două ori născut [din Semele și din coapsa lui Zeus]”, epitet al lui Dionysos). Cuvânt de origine, probabil, frigică. La vechii greci, într-o primă fază, a fost un cântec coral dansat în cinstea zeului Dionysos. Ulterior (începând să se detașeze soliști), genul capătând cu timpul un anumit caracter dramatic. Acompaniamentul era asigurat de unul sau mai mulți auleți (v. aulos). A contribuit la nașterea tragediei*.

DITIRAMB (< fr. dithyrambe < lat. lit. dithyrambus < gr, dithyrambos) La vechii greci, cîntec în cinstea zeului Dyonisos, la cei moderni, el identificîndu-se cu oda. În ditiramb sînt exprimate sentimente în cel mai înalt grad de exaltare, iar poetul poate schimba oricînd ritmul și măsura versurilor, precum și subiectul, care poate fi luat din domeniul religiei, al moralei, al politicii. La început ditirambul a avut un caracter liric, apoi dramatic.

Intrare: ditiramb
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ditiramb
  • ditirambul
  • ditirambu‑
plural
  • ditirambi
  • ditirambii
genitiv-dativ singular
  • ditiramb
  • ditirambului
plural
  • ditirambi
  • ditirambilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ditiramb

  • 1. (La vechii greci și la romani) Imn în onoarea lui Dionysos (Bachus).
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. prin extensiune Poem liric plin de entuziasm.
      surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 2. figurat Elogiu exagerat, în termeni bombastici, adus cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: elogiu laudă panegiric (s. n.)

etimologie: