12 definiții pentru ditiramb

ditirámb sm [At: HELIADE, O. I, 471 / S și: dithi~ / Pl: ~i, ~e / E: fr dithyrambe, ger Dithirambus, lat dithirambus] 1 (La vechii greci și la romani) Poem liric dedicat zeului Dionysos, respectiv Bachus. 2 (Pex) Poem liric caracterizat prin inspirație entuziastă și prin neregularitatea strofelor. 3 (Fig) Elogiu exagerat, în termeni bombastici, adus cuiva.

DITIRÁMB, ditirambi, s. m. 1. (La vechii greci și la romani) Imn în onoarea lui Dionysos (Bachus); p. ext. poem liric plin de entuziasm. 2. Fig. Elogiu exagerat, în termeni bombastici, adus cuiva. – Din fr. dithyrambe, lat. dithyrambus.

DITIRÁMB, ditirambi, s. m. 1. (La vechii greci și la romani) Poem liric în onoarea lui Bachus; p. ext. poem liric caracterizat prin inspirație entuziastă. 2. Fig. Elogiu exagerat, în termeni bombastici, adus cuiva. – Din fr. dithyrambe, lat. dithyrambus.

DITIRÁMB, ditirambi, s. m. (La greci și la romani) Poem liric în onoarea lui Bachus; p. ext. poem liric caracterizat prin inspirație entuziastă. ♦ Fig. Laudă entuziastă la adresa cuiva.

ditirámb s. m., pl. ditirámbi

ditirámb s. m., pl. ditirámbi

DITIRÁMB s.m. Poem liric dedicat zeului Dionysos; (p. ext.) poem liric entuziast. ♦ (Fig.) Elogiu exagerat adus unei persoane. [Cf. fr. dithyrambe, lat. dithyrambus, gr. dithyrambos].

DITIRÁMB s. m. 1. (ant.) cântec în onoarea zeului Dionysos, executat cu prilejul sacrificării unei victime, menit să producă extazul colectiv cu ajutorul unor mișcări ritmice și prin aclamații rituale. 2. poem liric pe un ton entuziast. 3. (fig.) elogiu exagerat adus cuiva. (< fr. dithyrambe, lat. dithyrambus, gr. dityrambos)

DITIRÁMB ~i m. 1) Poem liric antic, dedicat zeului Dionisos și recitat la serbările dionisiace. 2) Laudă exagerată adusă cuiva; elogiu emfatic; panegiric. /<fr. dithyrambe, lat. dithyrambus

ditiramb n. 1. imn de laudă în onoarea lui Dionysos liberatorul; 2. poezie lirică, plină de entuziasm, ce se distinge de odă prin strofele-i neregulate; 3. fig. laude exagerate.

* ditirámb n., pl. e și urĭ. (lat. dithyrámbus, d. vgr. dithýrambos). Un fel de cîntec liturgic în onoarea luĭ Bacu (zeu vinuluĭ) la Grecĭ și Romanĭ. Poezie lirică plină de entuziazm, diferită de odă pin strofele eĭ neregulare. Fig. Laudă exagerată.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ditiramb (‹ gr. διθύραμβος [dithyrambos] „de două ori născut [din Semele și din coapsa lui Zeus]”, epitet al lui Dionysos). Cuvânt de origine, probabil, frigică. La vechii greci, într-o primă fază, a fost un cântec coral dansat în cinstea zeului Dionysos. Ulterior (începând să se detașeze soliști), genul capătând cu timpul un anumit caracter dramatic. Acompaniamentul era asigurat de unul sau mai mulți auleți (v. aulos). A contribuit la nașterea tragediei*.

Intrare: ditiramb
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ditiramb ditirambul
plural ditirambi ditirambii
genitiv-dativ singular ditiramb ditirambului
plural ditirambi ditirambilor
vocativ singular
plural