19 definiții pentru dispărea despărea dispare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISPĂREÁ, dispár, vb. II. Intranz. 1. A se face nevăzut, a ieși din câmpul vizual, a nu mai putea fi văzut (deși continuă să existe), a pieri (dinaintea ochilor). ♦ A se pierde fără urmă, a nu mai putea fi găsit. 2. A înceta să mai existe; a se stinge, a pieri. ♦ (Despre ființe) A muri. [Var.: dispáre vb. III] – Din fr. disparaître (după părea).

DISPĂREÁ, dispár, vb. II. Intranz. 1. A se face nevăzut, a ieși din câmpul vizual, a nu mai putea fi văzut (deși continuă să existe), a pieri (dinaintea ochilor). ♦ A se pierde fără urmă, a nu mai putea fi găsit. 2. A înceta să mai existe; a se stinge, a pieri. ♦ (Despre ființe) A muri. [Var.: dispáre vb. III] – Din fr. disparaître (după părea).

dispărea vi [At: (a. 1776) URICARIUL I, 179 / V: ~pare, (înv) des~ / Pzi: dispar / E: fr disparaître (după părea)] 1 A înceta să se (mai) manifeste, să se (mai) producă. 2 (Îe) A ~ ca prin farmec A pieri foarte repede și fără urmă. 3 (D. publicații) A înceta să (mai) apară. 4 (D. publicații) A se epuiza. 5 (De obicei cu determinări locale) A ieși (brusc) din câmpul vizual al cuiva. 6 (D. oameni; de obicei cu determinările „fără adresă”, „de acasă”) A nu mai putea fi găsit (la domiciliu) Si: a se pierde. 7 (Spc; d. bunuri materiale; de obicei construit cu pronumele în dativ) A se fura. 8 (Reg) A bejăni. 9 (D. ființe) A muri. 10 (D. plante) A se ofili. 11 (D. popoare, orașe, bunuri materiale etc.) A înceta să mai existe Si: a pieri.

DISPĂREÁ, dispár, vb. II. Intranz. 1. A se face nevăzut, a ieși din cîmpul vizual, a nu mai putea fi văzut (deși continuă să existe), a pieri (dinaintea ochilor). Dadaca... dispăru pe portiță. SADOVEANU, Z. C. 257. Cînd am ajuns în dreptul liceului, cei patru dascăli... au dispărut înăuntru. SAHIA, N. 54. Norul trece și dispare În fundul cerului. ALECSANDRI, P. II 126. ♦ A se pierde fără urmă, a pieri, a nu mai putea fi găsit. I-au dispărut mănușile. 2. A înceta de a mai exista, a se stinge, a pieri. De pe toate chipurile dispăruse brutalitatea și graba. C. PETRESCU, C. V. 76. Viforul de astă-noapte a dispărut ca un vis. ISAC, O. 63. ◊ Expr. A dispărea ca prin farmec = a pieri foarte repede și fără urmă. Zăpada a dispărut ca prin farmec. ♦ (Despre persoane) A muri, a deceda. Un om dacă dispare, un altul se ridică, Și-n cartea vieții nume se șterg sau se înscriu. MACEDONSKI, O. I 48. Tiranul să dispară în hăul nimicirii! ALECSANDRI, T. II 164. – Variantă: dispáre (CAMIL PETRESCU, T. III 322) vb. III.

DISPĂREÁ vb. II. intr. 1. A nu se mai vedea, a ieși din câmpul vizual. ♦ A se pierde, a pieri. 2. A-și înceta existența, a se stinge. 3. A muri, a deceda. [P.i. dispár, var. dispare vb. III. / cf. lat. disparere, it. disparire, fr. disparaître].

DISPĂREÁ vb. intr. 1. a nu se mai vedea, a ieși din câmpul vizual. ◊ a se pierde, a pieri. 2. a-și înceta existența, a se stinge. 3. a muri, a deceda. (după fr. disparaître)

A DISPĂREÁ dispár intranz. 1) A se face nevăzut; a înceta să mai fie în câmpul vizual; a pieri. 2) A se pierde fără urmă. 3) fig. (despre ființe) A înceta de a mai trăi; a se stinge din viață; a se sfârși; a muri; a deceda; a răposa; a sucomba. /<fr. disparaître

DISPÁRE vb. III v. dispărea.

DISPÁRE vb. III v. dispărea.

DISPÁRE vb. III. v. dispărea.

dispare v. a peri din vedere, a se face nevăzut: apare și dispare.

* dispár, -părút, a -păreá v. intr. (mlat. dis-parére, fr. disparaitre. V. par 3)). Nu mă maĭ văd: soarele a dispărut. Nu mă maĭ găsesc: mănușile mele aŭ dispărut. Fig. Nu maĭ sînt, nu maĭ exist: obiceĭurile simple ale părinților noștrĭ aŭ dispărut, ca și eĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dispăreá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dispár, 2 sg. dispári, 1 pl. dispărém; ger. dispărấnd; part. dispărút

dispăreá vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dispár, 1 pl. dispărém; conj. prez. 3 sg. și pl. dispáră; part. dispărút


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DISPĂREÁ vb. 1. a pieri, (fig.) a o șterge, (fam. fig.) a se dizolva, a se eclipsa, a se evapora, a se volatiliza. (Răufăcătorul a ~ fără urmă.) 2. a se pierde, a pieri, (reg.) a se prăpădi, (fig.) a se mistui, a se scufunda. (A ~ în noapte.) 3. a fugi, (pop.) a lipsi, (fig.) a o șterge. (~ din fața mea!) 4. v. muri. 5. v. apune. 6. v. risipi. 7. v. înceta. 8. v. înceta. 9. a se stinge. (Zâmbetul i-a ~.) 10. v. pieri.

DISPĂREA vb. 1. a pieri, (fig.) a o șterge, (fam. fig.) a se eclipsa, a se evapora, a se volatiliza. (Răufăcătorul a ~ fără urmă.) 2. a se pierde, a pieri, (reg.) a se prăpădi, (fig.) a se mistui, a se scufunda. (A ~ în noapte.) 3. a fugi, (pop.) a lipsi, (fig.) a o șterge. (~ din fața mea!) 4. a deceda, a se duce, a muri, a pieri, a se prăpădi, a răposa, a (se) sfîrși, a se stinge, a sucomba, (livr.) a repauza, (înv. și pop.) a se săvîrși, (înv. și reg.) a se pristăvi, (înv.) a se proslăvi, (ir.) a crăpa, a plesni (înv. și reg. ir.) a se sparge, (fig. și fam.) a se curăța, (fig.) a adormi, (livr. fig.) a expira, (înv. și pop. fig.) a pica, (înv. și reg. fig.) a se muta, a se petrece, (arg.) a o mierli. ( A ~ ieri la amiază.) 5. a apune, a asfinți, a coborî, a pieri, a se pleca, (livr.) a declina, (rar) a scădea, (pop.) a scăpăta, a sfinți, (fig.) a se culca a se scufunda. (Soarele ~ după deal.) 6. a pieri, a se risipi. (Noaptea a ~.) 7. a amuți, a înceta, a se liniști, a muți, a se potoli, a se stinge. (Toate zgomotele au ~ în stradă.) 8. a înceta, a trece, (astăzi rar) a se sparge. (Primejdia, durerea a ~) 9. a se stinge. (Zîmbetul i-a ~.) 10. a pieri (rar) a sări. (I-a ~ somnul.)

A dispărea ≠ a (se) ivi, a supraviețui, a se naște, a arăta, a se isca, a (se) arăta


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SUBLATA CAUSA, TOLLITUR EFFECTUS (lat.) dacă se suprimă cauza, dispare efectul – Adagiu din dreptul roman. Efectele juridice dispar o dată cu dispariția cauzei care le-a generat. În sens mai larg, nu există cauză fără efect.

Intrare: dispărea
verb (V503)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dispărea
  • dispărere
  • dispărut
  • dispărutu‑
  • dispărând
  • dispărându‑
singular plural
  • dispari
  • dispăreți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dispar
(să)
  • dispar
  • dispăream
  • dispărui
  • dispărusem
a II-a (tu)
  • dispari
(să)
  • dispari
  • dispăreai
  • dispăruși
  • dispăruseși
a III-a (el, ea)
  • dispare
(să)
  • dispa
  • dispărea
  • dispăru
  • dispăruse
plural I (noi)
  • dispărem
(să)
  • dispărem
  • dispăream
  • dispărurăm
  • dispăruserăm
  • dispărusem
a II-a (voi)
  • dispăreți
(să)
  • dispăreți
  • dispăreați
  • dispărurăți
  • dispăruserăți
  • dispăruseți
a III-a (ei, ele)
  • dispar
(să)
  • dispa
  • dispăreau
  • dispăru
  • dispăruseră
despărea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (V604)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dispare
singular plural
  • dispareți
  • dispăreți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • disparem
(să)
  • disparem
a II-a (voi)
  • dispareți
(să)
  • dispareți
a III-a (ei, ele)
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dispărea despărea dispare

  • 1. A se face nevăzut, a ieși din câmpul vizual, a nu mai putea fi văzut (deși continuă să existe), a pieri (dinaintea ochilor).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: pieri 3 exemple
    exemple
    • Dadaca... dispăru pe portiță. SADOVEANU, Z. C. 257.
      surse: DLRLC
    • Cînd am ajuns în dreptul liceului, cei patru dascăli... au dispărut înăuntru. SAHIA, N. 54.
      surse: DLRLC
    • Norul trece și dispare În fundul cerului. ALECSANDRI, P. II 126.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A se pierde fără urmă, a nu mai putea fi găsit.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • I-au dispărut mănușile.
        surse: DLRLC
  • 2. A înceta să mai existe; a se stinge.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: pieri stinge 2 exemple
    exemple
    • De pe toate chipurile dispăruse brutalitatea și graba. C. PETRESCU, C. V. 76.
      surse: DLRLC
    • Viforul de astă-noapte a dispărut ca un vis. ISAC, O. 63.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A dispărea ca prin farmec = a pieri foarte repede și fără urmă.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Zăpada a dispărut ca prin farmec.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Despre ființe:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: deceda muri (verb) răposa sucomba 2 exemple
      exemple
      • Un om dacă dispare, un altul se ridică, Și-n cartea vieții nume se șterg sau se înscriu. MACEDONSKI, O. I 48.
        surse: DLRLC
      • Tiranul să dispară în hăul nimicirii! ALECSANDRI, T. II 164.
        surse: DLRLC

etimologie: