dizi-de-dimineață av vz dis-de-dimineață

❍ DĂS... 👉 DES...

DES-(DE-)DIMINEAȚĂ 👉 DIS.

DEZ-... 👉 DES-...

DIZ-DE-DIMINEAȚĂ 👉 DIS-DE-DIMINEAȚĂ.

DES¹- (Înaintea vocalelor și consoanelor sonore, în forma dez-) Element de compunere cu sens privativ, care servește la formarea unor substantive, a unor adjective și a unor verbe. [Var.: dez-, dis-] – Lat. dis-, fr. des-.

!dis-de-dimineață (dimineața foarte devreme) loc. adv.

DEZ- v. des¹-.

DES¹- pref. (Înaintea vocalelor și a consoanelor sonore, în forma dez-). Element de compunere cu sens privativ, care servește la formarea unor verbe ca: dezaproba, dezlipi, desface etc., a unor adjective ca: desfrînat, dezumflat etc. și a unor substantive ca: dezrobire, dezgropare etc. – Variantă: dez- pref.

dez-de-dimineáță V. dins.

diz-demineață av vz dis-de-dimineață

DEZ- pref. v. des-.

DIS-DE-DIMINEAȚĂ adv. (Și în forma des-de-dimineață) Foarte de dimineață, în zorii zilei. Apoi, hai des-de-dimineață acasă, că am lucru cu caii. RETEGANUL, P. III 28. Să ne odihnim puțin... și mîine dis-de-dimineață să fim gata. ISPIRESCU, L. 6. Încaltea ți-am curățit și eu casa de draci și vi-i aduc poclon des-de-dimineață. CREANGĂ, P. 305. – Variante: des-de-dimineață, desdimineață (CREANGĂ, P. 228) adv.

dez- prefix privativ ca și des, dar uzitat înainte de b, d, l, m, n, r și v: dez-bin, dez-doĭesc, dez-leg, dez-morțesc, dez-nod, dez-robesc, dez-văț. În cuv. moderne ca dezaprob, dezinfectez, care încep cu vocală, poate fi considerat ca venind d. fr. dés-. V. dis-.

des-de-dimineață V. dins.

1) des- și (est) dis- (lat. dis-), pref. privativ în cuv. vechĭ: dez-brac, des-ham, des-prind, dez-vîrtesc. Dis- se întrebuințează și în cuv. noŭă literare, ca: dis-pun, dis-par. V. de- și dez-.

disdedimineață adv. V. dis.

DE²- elem. des-.

DES- /DE- /DEZ- pref. „desfacere”, „negație”, „intrare, pătrundere”. (< fr. dés-, dé-, cf. lat. dis)

DEZ- elem. des-.

diz-dimineață av vz dis-de-dimineață

dis-dimineață av vz dis-de-dimineață

DIS-DE-DIMINEAȚĂ adv. Foarte de dimineață; în zorii zilei. /dis- + de + dimineață

dis-de-dimineață adv.

dis⁴- vz des- corectat(ă)

DIS(-DE)-DIMINEAȚĂ, DIZ-, DES-, DEZ-, † DINZI-, † DÎNZI-, ‡ DINS- adv. În zori de zi, foarte de dimineată: se prezentase dis-de-dimineată la serviciul la care refuzase d’a se mai duce (I.-GH.); a doua zi des-demineață, cum s’au sculat, și-au gătit calul (SB.); a doua zi... dinzi-des-dimineață porni spre Rusciuc (BĂLC.); dînzi-des-dimineață, feciorul de împărat... își luă ziua bună de la... maică-sa (ODOB.); tot astfel † DIS-DE-MÎNECATE, DÎNZ-... Și mîine dînz-des-mînecate... Ne vom porni noi mai departe (DON.) precum și † DIS-DE-NOAPTE, DIZ-, etc., încă în puterea nopții, pînă a nu se lumina de zi [dîns + de + dimineață (noapte)].

DIS 👉 DISDEDIMINEAȚĂ.

DIS- v. des¹-.

des- – Pref. care intră în compunerea a numeroase cuvinte de orice proveniență (lat. desface; sl. despăgubi; fr. descentraliza; etc.) pentru a indica o acțiune contrarie celei indicate de cuvîntul primitiv. Lat. dĭs-, cf. it. dis-, fr. dés-, sp. des-. Pref. verbal, încă activ. Nu se menționează în continuare decît cuvintele la care este de presupus că respectiva compunere cu dis- este anterioară rom.; în celelalte cazuri, cf. cuvîntul de bază. Modern se scrie dez- înainte de b, d, l, m, n, r, v. Utilitatea acestei inovații pare discutabilă, iar diferența de pronunțare a pref., de ex., în descompunere și în desbate, este de nesesizat pentru majoritatea vorbitorilor rom. Este evident, pe de altă parte, că timbrul Z nu este propriu cons. în discuție, ci introdus de cea următoare, și că grafii ca dezlipi sau dezvoltat nu sînt transcrieri mai fidele decît deslipi sau desvoltat.

des-de-dimineață.

dis adv. numai în expresiunea dis-de-dimineață, foarte de vreme. [Vechiu-rom. dâns-de-diminață (încă la Bălcescu): v. dâns].

dis-de-dimineață

dis-de-dimineață adv.

dâns de dimineață av vz des-de-dimineață

dânz de dimineață av vz des-de-dimineață

des-de-dimineață av vz dis-de-dimineață

des-dimineață av vz dis-de-dimineață

desnița av vz dis-de-dimineață

dins-de-dimineață av vz dis-de-dimineață

dinz-de-dimineață av vz dis-de-dimineață modificată

dis-de-dimineață av [At: / V: din-zi-de-~, dins-de-~, dâns-~-, demân~, dis-dimineață, (pop) diz-demineață, (înv) dân-zi-de-~, diz-~, dizi-~-~, (pop) des-~-~, desdimineață, des-demineață, desniță, (înv) dez-dimeneață, dez-demineață / S și: dis de dimineață, disdedimineață / E: dis + de + dimineață] Foarte de dimineață Si: în zorii zilei, (rar) dis-de-diminecioară.