2 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dihul sm vz dihor

DIHOR, dihori, s. m. Mamifer carnivor de mărimea unei pisici, cu corpul lung, cu picioarele scurte și cu blană cafenie, care se apără de dușmani răspândind un miros urât (Putorius putorius). [Acc. și: dihor] – Probabil din sl. *dyhorŭ.

DIHOR, dihori, s. m. Mamifer carnivor de mărimea unei pisici, cu corpul lung, cu picioarele scurte și cu blană cafenie, care se apără de dușmani răspândind un miros urât (Putorius putorius). [Acc. și: dihor] – Probabil din sl. *dyhorŭ.

dihor sm [At: J. CIHAC, I.N., 26/18 / A și: dihor / V: (îvr) dior, (reg) ~ol, ~hul, ~hur, difor, ~e, bi~, jd~, jdihore / Pl: ~i / E: vsl дихоръ] 1 Mamifer carnivor de mărimea unei pisici, cu picioare scurte și blană cafenie, care se apără de dușmani răspândind un miros urât (Putorius putorius). 2 (Fig) Om viclean. 3 (Zlg; reg) Hârciog (Cricetus cricetus). 4 (Zlg; reg) Bursuc (Meles meles). 5 (Zlg; îc) ~-de-copac Jder (Martes martes). 6 (Zlg; îc) ~-de-apă Nurcă (Lutreola lutreola). 7 (Pex) Blană de dihor (1).

DIHOR, dihori, s. m. Mamifer din ordinul carnivorelor, de mărimea unei pisici; are blană cafenie, capul, botul și picioarele scurte și este un animal păgubitor pentru păsările de curte (Mustela putorius). Vecinele... se dădură jos de pe gardul pe care se cățăraseră, pentru a nu pierde spectacolul agoniei dihorilor. CĂLUGĂRU, O. P. 300. Mai tîrziu va veni ceasul dihorului și-al vulpii, dar deocamdată, prin ogrăzi, afară, s-aud încă glasurile gospodarilor. CAMILAR, TEM. 104. Între țărani se începu o fierbere ca și cînd intră dihorul între găini. REBREANU, R. II 28. Vînătorul zări... căpățîna lungăreață a unui dihor carele, cu ochii răzleți, căta drept la dînsul. ODOBESCU, S. III 184. – Accentuat și: dihor.

DIHOR ~i m. Mamifer carnivor de mărimea unei pisici, cu corpul lung și subțire, cu picioarele scurte și blană de culoare cafenie. /<sl. dyhoru

dihor m. mamifer carnivor ce răspândește un miros urît: se vânează pentru blana sa (galbenă cu vârfuri negre), mai ieftină de cât a jderului. [Slav. DIHORŬ (dela dyhati, a sufla greu)].

díhor (est) și dihór (vest) m. (vsl. tŭhorĭ, din dŭhorĭ, a.î., d. duhnonti, a exala, a duhni [ca lat. putorius, dihor, d. putor, putoare; fr. putois], nsl. dihúr díhor, thor, sîrb. tvor, rut. thir, rus. horĭ. V. duh, dugieș, jder, tigoare). Un fel de jder cu blana maĭ proastă și care ucide cu ferocitate și mănîncă păsările domestice, pe care le prinde noaptea amețindu-le cu putoarea luĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dihor/dihor s. m., pl. dihori/dihori

dihor/dihor s. m., pl. dihori/dihori

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

dihor (-ri), s. m. – Mamifer carnivor care se apără răspîndind un miros urît (Martes foina, Mustela putorius). Sl. *dŭchorĭ „miros urît” (Cihac, II, 96; Tiktin; Miklosich, Slaw. Elem., 23), cf. sb., cr., cf. tvor, pol. tchorz, bg. dŭchor (Conev 56).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: Dihul
Dihul nume propriu
nume propriu (I3)
  • Dihul
Intrare: dihor
  • pronunție: dihor, dihor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dihor
  • dihorul
  • dihoru‑
plural
  • dihori
  • dihorii
genitiv-dativ singular
  • dihor
  • dihorului
plural
  • dihori
  • dihorilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dăhor
  • dăhorul
plural
  • dăhori
  • dăhorii
genitiv-dativ singular
  • dăhor
  • dăhorului
plural
  • dăhori
  • dăhorilor
vocativ singular
plural
diore
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dior
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dihul
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dihur
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dihore
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dihol
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
difor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dihor, dihorisubstantiv masculin

  • 1. Mamifer carnivor de mărimea unei pisici, cu corpul lung, cu picioarele scurte și cu blană cafenie, care se apără de dușmani răspândind un miros urât (Putorius putorius). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vecinele... se dădură jos de pe gardul pe care se cățăraseră, pentru a nu pierde spectacolul agoniei dihorilor. CĂLUGĂRU, O. P. 300. DLRLC
    • format_quote Mai tîrziu va veni ceasul dihorului și-al vulpii, dar deocamdată, prin ogrăzi, afară, s-aud încă glasurile gospodarilor. CAMILAR, TEM. 104. DLRLC
    • format_quote Între țărani se începu o fierbere ca și cînd intră dihorul între găini. REBREANU, R. II 28. DLRLC
    • format_quote Vînătorul zări... căpățîna lungăreață a unui dihor carele, cu ochii răzleți, căta drept la dînsul. ODOBESCU, S. III 184. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.