2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIFUZÁRE, difuzări, s. f. Acțiunea de a (se) difuza și rezultatul ei; răspândire, propagare. – V. difuza.

DIFUZÁRE, difuzări, s. f. Acțiunea de a (se) difuza și rezultatul ei; răspândire, propagare. – V. difuza.

difuzare sf [At: SADOVEANU, O. XX, 404 / Pl: ~zări / E: difuza] 1 Propagare a undelor sonore, a undelor de lumină, de căldură etc. 2 Răspândire (prin viu grai, presă etc.) a ideilor, știrilor etc. 3 Punere în vânzare a unei publicații. 4 (Îs) ~ telegrafică Operație prin care se realizează transmiterea telegramelor spre mai multe posturi telegrafice de recepție, cu ajutorul unor aparate teleimprimatoare obișnuite.

DIFUZÁRE s. f. Acțiunea de a (se) difuza; răspîndire, propagare; transmitere (prin radio). Centrul de difuzare a presei.Organizațiile de bază și organizațiile de masă duc adeseori o muncă deosebit de eficace în ceea ce privește popularizarea și difuzarea cărții. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 25, 2/4.

DIFUZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) difuza și rezultatul ei; difuziune, răspândire. [< difuza].

DIFUZÁ, difuzez, vb. I. 1. Tranz. A răspândi, a propaga o știre, o idee etc. (prin viu grai, prin presă, prin radio etc.). ♦ A distribui, a pune în vânzare o carte, o publicație etc. 2. Tranz. A propaga, a răspândi, a împrăștia în toate direcțiile sunete, lumină, căldură etc. ◊ Refl. Razele luminoase se difuzează când trec printr-un corp translucid. 3. Intranz. (Despre moleculele unui corp) A pătrunde în masa altui corp cu care se află în contact. – Din fr. diffuser.

DIFUZÁ, difuzez, vb. I. 1. Tranz. A răspândi, a propaga o știre, o idee etc. (prin viu grai, prin presă, prin radio etc.). ♦ A distribui, a pune în vânzare o carte, o publicație etc. 2. Tranz. A propaga, a răspândi, a împrăștia în toate direcțiile sunete, lumină, căldură etc. ◊ Refl. Razele luminoase se difuzează când trec printr-un corp translucid. 3. Intranz. (Despre moleculele unui corp) A pătrunde în masa altui corp cu care se află în contact. – Din fr. diffuser.

difuzá [At: MACAROVICI, CH. 238 / Pzi: ~zéz / E: fr diffuser] 1 vt (C.i. unde sonore, unde de lumină, de căldură etc.) A propaga în toate părțile sau în diverse părți Si: a împrăștia, a răspândi. 2 vt (C. i. idei, știri etc.) A răspândi (prin viu grai, prin presă, prin radio etc.) 3 vt (C.i. publicații) A pune în vânzare Si: a distribui. 4 vi (D. molecule, particule, substanțe etc.) A pătrunde în masa altui corp cu care se află în contact.

DIFUZÁ, difuzez, vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la idei, la știri) A răspîndi, a împrăștia, a propaga; (cu privire la piese muzicale, la piese de teatru etc.) a transmite prin radio. Presa de partid difuzează în cele mai largi mase mărețele idei ale învățăturii marxist-leniniste. Postul de radio a difuzat aseară un concert Beethoven. ♦ (Cu privire la publicații) A distribui, a pune în vînzare. (Refl. pas.) La noi apar și se difuzează în zeci de mii de exemplare operele scriitorilor progresiști din lumea întreagă. 2. Tranz. (Cu privire la sunete, lumină, căldură) A propaga, a răspîndi, a împrăștia în toate părțile. Corpurile mate difuzează lumina.Refl. Razele luminoase se difuzează cînd trec printr-un corp translucid. 3. Intranz. (Despre moleculele unei substanțe) A se răspîndi, a se amesteca (în masa altei substanțe cu care vine în contact). În procesul de fabricare a zahărului din sfeclă, acesta difuzează în masa lichidului din difuzor.

DIFUZÁ vb. I. 1. tr. A răspândi, a împrăștia, a propaga în diferite direcții mai ales unde de lumină, de căldură etc.; (spec.) a emite unde sonore prin radio; a transmite o emisiune radiofonică. 2. tr. A vinde, a pune în vânzare (o publicație). 3. intr. (Cu privire la molecule, particule) A se răspândi, a se amesteca (în masa altui corp). [< fr. diffuser].

DIFUZÁ vb. I. tr. 1. a răspândi, a propaga în diferite direcții, mai ales unde de lumină, de căldură etc.; (spec.) a emite unde sonore prin radio; a transmite o emisiune radiofonică. 2. a pune în vânzare (o publicație). II. intr. (cu privire la molecule, particule) a se răspândi, a se amesteca (în masa altui corp). (< fr. diffuser)

A DIFUZÁ ~éz tranz. 1) A face să se difuzeze; a propaga; a răspândi; a transmite. 2) (idei, știri) A aduce la cunoștința publicului larg; a transmite; a comunica; a emite; a anunța. 3) (cărți, publicații etc.) A pune în vânzare; a vinde. /<fr. diffuser

A SE DIFUZÁ se ~eáză intranz. 1) (despre lumină, căldură, sunete etc.) A deveni difuz; a cuprinde spații tot mai mari; a se împrăștia în toate părțile; a se răspândi; a se propaga; a se degaja. 2) (despre moleculele unui corp) A pătrunde în masa altui corp. /<fr. diffuser


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

difuzáre s. f., g.-d. art. difuzắrii; pl. difuzắri

difuzáre s. f., g.-d. art. difuzării; pl. difuzări

difuzá (a ~) vb., ind. prez. 3 difuzeáză

difuzá vb., ind. prez. 1 sg. difuzéz, 3 sg. și pl. difuzeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DIFUZÁRE s. 1. v. răspândire. 2. împrăștiere, propagare, răspândire. (~ unor radiații.) 3. împrăștiere, răspândire, revărsare. (~ luminii în toate ungherele.)

DIFUZARE s. 1. propagare, răspîndire, transmitere. (~ unei știri.) 2. împrăștiere, propagare, răspîndire. (~ unor radiații.) 3. împrăștiere, răspîndire, revărsare. (~ luminii în toate ungherele.)

DIFUZÁ vb. 1. v. răspândi. 2. a populariza, a propaga, a propovădui, a răspândi, (astăzi rar) a vulgariza, (fig.) a semăna. (A ~ o teorie.) 3. a (se) împrăștia, a (se) răspândi, a (se) revărsa. (Lumina se ~ în toate ungherele.)

DIFUZA vb. 1. a (se) duce, a (se) împrăștia, a (se) întinde, a (se) lăți, a (se) propaga, a (se) răspîndi, a (se) transmite, (rar) a (se) vehicula, (înv.) a (se) povesti, a (se) vesti. (Știrea s-a ~ peste tot.) 2. a populariza, a propaga, a propovădui, a răspîndi, (astăzi rar) a vulgariza, (fig.) a semăna. (A ~ o teorie.) 3. a (se) împrăștia, a (se) răspîndi, a (se) revărsa. (Lumina se ~ în toate ungherele.)

Intrare: difuzare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • difuzare
  • difuzarea
plural
  • difuzări
  • difuzările
genitiv-dativ singular
  • difuzări
  • difuzării
plural
  • difuzări
  • difuzărilor
vocativ singular
plural
Intrare: difuza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • difuza
  • difuzare
  • difuzat
  • difuzatu‑
  • difuzând
  • difuzându‑
singular plural
  • difuzea
  • difuzați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • difuzez
(să)
  • difuzez
  • difuzam
  • difuzai
  • difuzasem
a II-a (tu)
  • difuzezi
(să)
  • difuzezi
  • difuzai
  • difuzași
  • difuzaseși
a III-a (el, ea)
  • difuzea
(să)
  • difuzeze
  • difuza
  • difuză
  • difuzase
plural I (noi)
  • difuzăm
(să)
  • difuzăm
  • difuzam
  • difuzarăm
  • difuzaserăm
  • difuzasem
a II-a (voi)
  • difuzați
(să)
  • difuzați
  • difuzați
  • difuzarăți
  • difuzaserăți
  • difuzaseți
a III-a (ei, ele)
  • difuzea
(să)
  • difuzeze
  • difuzau
  • difuza
  • difuzaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

difuzare

etimologie:

  • vezi difuza
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

difuza

  • 1. tranzitiv A răspândi, a propaga o știre, o idee etc. (prin viu grai, prin presă, prin radio etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: propaga răspândi attach_file un exemplu
    exemple
    • Presa de partid difuzează în cele mai largi mase mărețele idei ale învățăturii marxist-leniniste. Postul de radio a difuzat aseară un concert Beethoven.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin specializare A emite unde sonore prin radio; a transmite o emisiune radiofonică.
      surse: DN
    • 1.2. A distribui, a pune în vânzare o carte, o publicație etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: distribui vinde attach_file un exemplu
      exemple
      • reflexiv pasiv La noi apar și se difuzează în zeci de mii de exemplare operele scriitorilor progresiști din lumea întreagă.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A propaga, a răspândi, a împrăștia în toate direcțiile sunete, lumină, căldură etc.
    exemple
    • Corpurile mate difuzează lumina.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Razele luminoase se difuzează când trec printr-un corp translucid.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. intranzitiv (Despre moleculele unui corp) A pătrunde în masa altui corp cu care se află în contact.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: amesteca răspândi attach_file un exemplu
    exemple
    • În procesul de fabricare a zahărului din sfeclă, acesta difuzează în masa lichidului din difuzor.
      surse: DLRLC

etimologie: