2 intrări

22 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

dezechilibráre [At: DEX / Pl: ~rắri / E: dezechilibra] 1 Pierdere a echilibrului. 2 (Fig) Pierdere a judecății clare. 3 Lipsă de echilibru între cheltuieli și venituri, între diverse ramuri economice etc.

DEZECHILIBRÁRE, dezechilibrări, s. f. Acțiunea de a (se) dezechilibra și rezultatul ei. – V. dezechilibra.

DEZECHILIBRÁRE, dezechilibrări, s. f. Acțiunea de a (se) dezechilibra și rezultatul ei. – V. dezechilibra.

DEZECHILIBRÁRE, dezechilibrări, s. f. Acțiunea de a (se) dezechilibra și rezultatul ei.

!dezechilibráre (de-ze-, -li-bra-/dez-e-) s. f., g.-d. art. dezechilibrắrii; pl. dezechilibrắri

dezechilibráre s. f. (sil. -bra-; mf. dez-), g.-d. art. dezechilibrării; pl. dezechilibrări

Dezechilibrare ≠ echilibrare

DEZECHILIBRÁRE s.f. Acțiunea de a (se) dezechilibra și rezultatul ei. / < dezechilibra].

dezechilibrá vtr [At: DN2 / Pzi: ~réz / E: fr déséquilibrer] 1-2 A-și pierde (sau a face să-și piardă) echilibrul. 3-4 (Fig) A-și pierde (sau a face să-și piardă) judecata clară. 5-6 A face să nu existe (sau a nu exista) echilibru între cheltuieli și venituri, între diverse ramuri economice etc.

DEZECHILIBRÁ, dezechilibrez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A-și pierde sau a face să-și piardă echilibrul. ♦ Fig. A-și pierde sau a face să-și piardă judecata clară. 2. Tranz. și refl. A face să nu existe sau a nu exista echilibru (între cheltuieli și venituri, între diverse ramuri economice etc.). – Din fr. déséquilibrer.

DEZECHILIBRÁ, dezechilibrez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A-și pierde sau a face să-și piardă echilibrul. ♦ Fig. A-și pierde sau a face să-și piardă judecata clară. 2. Tranz. și refl. A face să nu existe sau a nu exista echilibru (între cheltuieli și venituri, între diverse ramuri economice etc.). – Din fr. déséquilibrer.

DEZECHILIBRÁ, dezechilibrez, vb. I. 1. Refl. A-și pierde echilibrul. 2. Tranz. (Cu privire la bugetul unui stat sau al unei persoane sau, mai rar, cu privire la o vistierie) A face să nu mai existe o proporție justă între venituri și cheltuieli, cheltuielile ajungînd să întreacă veniturile. Neplata tributului, care fusese sporit cu încă 30000 de galbeni, a dezechilibrat haznaua împărăției tocmai în momentul cînd turcii aveau mai mare nevoie de bani pentru războiul început cu Austria. IST. R.P.R. 171. Își va dezechilibra ireparabil rămășițele bugetului. C. PETRESCU, C. V. 61. 3. Refl. F i g. A pierde judecata dreaptă.

!dezechilibrá (a ~) (de-ze-, -li-bra/dez-e-) vb., ind. prez. 3 dezechilibreáză

dezechilibrá vb. (sil. -bra; mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezechilibréz, 3 sg. și pl. dezechilibreáză

DEZECHILIBRÁ vb. a (se) tulbura, a (se) zdruncina, (fig.) a (se) dezaxa, (livr. fig.) a (se) detraca. (Vestea i-a ~ mintea.)

A (se) dezechilibra ≠ a (se) echilibra

DEZECHILIBRÁ vb. I. 1. refl. A-și pierde echilibrul. 2. refl. (Fig.) A-și pierde rațiunea, judecata. 3. tr. A face ca într-un buget cheltuielile să întreacă veniturile, a face un buget deficitar. [Cf. fr. déséquilibrer].

DEZECHILIBRÁ vb. I. refl. 1. a-și pierde echilibrul. 2. (fig.) a-și pierde rațiunea, judecata. II. tr. a face ca într-un buget cheltuielile să întreacă veniturile. (< fr. déséquilibrer)

A DEZECHILIBRÁ ~éz tranz. A face să se dezechilibreze. /<fr. déséquilibrer

A SE DEZECHILIBRÁ mă ~éz intranz. 1) (despre obiecte) A pierde echilibrul; a ieși din echilibru. 2) fig. A-și pierde echilibrul moral sau mintal; a se dezaxa. 3) (despre buget) A ajunge la dezechilibru între venituri și cheltuieli. /<fr. déséquilibrer

Intrare: dezechilibra
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dezechilibra dezechilibrare dezechilibrat dezechilibrând singular plural
dezechilibrea dezechilibrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dezechilibrez (să) dezechilibrez dezechilibram dezechilibrai dezechilibrasem
a II-a (tu) dezechilibrezi (să) dezechilibrezi dezechilibrai dezechilibrași dezechilibraseși
a III-a (el, ea) dezechilibrea (să) dezechilibreze dezechilibra dezechilibră dezechilibrase
plural I (noi) dezechilibrăm (să) dezechilibrăm dezechilibram dezechilibrarăm dezechilibraserăm, dezechilibrasem*
a II-a (voi) dezechilibrați (să) dezechilibrați dezechilibrați dezechilibrarăți dezechilibraserăți, dezechilibraseți*
a III-a (ei, ele) dezechilibrea (să) dezechilibreze dezechilibrau dezechilibra dezechilibraseră
Intrare: dezechilibrare
dezechilibrare substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dezechilibrare dezechilibrarea
plural dezechilibrări dezechilibrările
genitiv-dativ singular dezechilibrări dezechilibrării
plural dezechilibrări dezechilibrărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)