2 intrări

18 definiții

descuamát1 sn [At: MDA ms / E: descuama] 1-3 Descuamare (1-3).

descuamát2, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~áți, ~e / E: descuama] (D. piele) Care s-a cojit în urma unei boli contagioase eruptive sau de piele.

DESCUAMÁT, -Ă, descuamați, -te, adj. (Despre piele) Care s-a cojit în urma unei boli contagioase eruptive sau de piele. – V. descuama.

DESCUAMÁT, -Ă, descuamați, -te, adj. (Despre piele) Care s-a cojit în urma unei boli contagioase eruptive sau de piele. – V. descuama.

DESCUAMÁT adj. cojit, jupuit. (Piele ~.)

descuamá vr [At: DA ms / S și: (înv) ~cva~ / P: ~cua~ / Pzi: ~méz, (rar) ~ám / E: fr descquamer, lat descquamo, -are] (D. epidermă) 1-2 A se coji (în urma unei boli de piele).

DESCUAMÁ, pers. 3 descuamează, vb. I. Refl. (Despre epidermă) A se coji în urma unei boli contagioase eruptive sau de piele. – Din fr. desquamer, lat. desquamare.

DESCUAMÁ, pers. 3 descuamează, vb. I. Refl. (Despre epidermă) A se coji în urma unei boli contagioase eruptive sau de piele. – Din fr. desquamer, lat. desquamare.

DESCUAMÁ, descuamez, vb. I. Refl. (Despre piele) A se coji în urma unei boli de piele sau eruptive. – Pronunțat: -cua-.

!descuamá (a se ~) (-cua-) vb. refl., ind. prez. 3 se descuameáză

descuamá vb. (sil. mf. -scua-), ind. prez. 3 sg. și pl. descuameáză

DESCUAMÁ vb. a se coji, a se jupui, a se scoroji, (pop.) a se jupi, (înv.) a se tărâța. (Pielea s-a ~.)

DESCUAMÁ vb. I. refl. (Despre piele) A se coji (ca urmare a unei boli). [Pron. -cua-. / cf. fr. desquamer, lat. desquamare].

DESCUAMÁ vb. refl. (despre piele) a se coji (ca urmare a unei boli). (< fr. desquamer, lat. desquamare)

A SE DESCUAMÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre epidermă) A pierde coaja (din cauza unei boli contagioase sau de piele); a se coji. [Sil. -cu-a-] /<fr. desquamer, lat. desquamare

*descŭám și -éz, a -á v. tr. (lat. de-squamare, d. squama, solz. V. scamă). Dezlipesc părticele din ceva, Răzuĭesc solziĭ. V. refl. Se zice despre pele cînd tot cade de pe ĭa mătreață și alte pelicule.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DESCUAMÁT adj. cojit, jupuit. (Piele ~.)

DESCUAMÁ vb. a se coji, a se jupui, a se scoroji, (pop.) a se jupi, (înv.) a se tărîța. (Pielea s-a ~.)

Intrare: descuama
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) descuama descuamare descuamat descuamând singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea) descuamea (să) descuameze descuama descuamă descuamase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele) descuamea (să) descuameze descuamau descuama descuamaseră
Intrare: descuamat
descuamat adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular descuamat descuamatul descuama descuamata
plural descuamați descuamații descuamate descuamatele
genitiv-dativ singular descuamat descuamatului descuamate descuamatei
plural descuamați descuamaților descuamate descuamatelor
vocativ singular
plural