12 definiții pentru descuama


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESCUAMÁ, pers. 3 descuamează, vb. I. Refl. (Despre epidermă) A se coji în urma unei boli contagioase eruptive sau de piele. – Din fr. desquamer, lat. desquamare.

DESCUAMÁ, pers. 3 descuamează, vb. I. Refl. (Despre epidermă) A se coji în urma unei boli contagioase eruptive sau de piele. – Din fr. desquamer, lat. desquamare.

descuama vr [At: DA ms / S și: (înv) ~cva~ / P: ~cua~ / Pzi: ~mez, (rar) ~am / E: fr descquamer, lat descquamo, -are] (D. epidermă) 1-2 A se coji (în urma unei boli de piele).

DESCUAMÁ, descuamez, vb. I. Refl. (Despre piele) A se coji în urma unei boli de piele sau eruptive. – Pronunțat: -cua-.

DESCUAMÁ vb. I. refl. (Despre piele) A se coji (ca urmare a unei boli). [Pron. -cua-. / cf. fr. desquamer, lat. desquamare].

DESCUAMÁ vb. refl. (despre piele) a se coji (ca urmare a unei boli). (< fr. desquamer, lat. desquamare)

A SE DESCUAMÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre epidermă) A pierde coaja (din cauza unei boli contagioase sau de piele); a se coji. [Sil. -cu-a-] /<fr. desquamer, lat. desquamare

*descŭám și -éz, a -á v. tr. (lat. de-squamare, d. squama, solz. V. scamă). Dezlipesc părticele din ceva, Răzuĭesc solziĭ. V. refl. Se zice despre pele cînd tot cade de pe ĭa mătreață și alte pelicule.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!descuamá (a se ~) (-cua-) vb. refl., ind. prez. 3 se descuameáză

descuamá vb. (sil. mf. -scua-), ind. prez. 3 sg. și pl. descuameáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DESCUAMÁ vb. a se coji, a se jupui, a se scoroji, (pop.) a se jupi, (înv.) a se tărâța. (Pielea s-a ~.)

DESCUAMA vb. a se coji, a se jupui, a se scoroji, (pop.) a se jupi, (înv.) a se tărîța. (Pielea s-a ~.)

Intrare: descuama
  • silabație: des-cua-ma info
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descuama
  • descuamare
  • descuamat
  • descuamatu‑
  • descuamând
  • descuamându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • descuamea
(să)
  • descuameze
  • descuama
  • descuamă
  • descuamase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • descuamea
(să)
  • descuameze
  • descuamau
  • descuama
  • descuamaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

descuama

  • 1. (Despre epidermă) A se coji în urma unei boli contagioase eruptive sau de piele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: coji

etimologie: