2 intrări

23 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESCOTOROSIRE, descotorosiri, s. f. Acțiunea de a (se) descotorosi și rezultatul ei. – V. descotorosi.

DESCOTOROSIRE, descotorosiri, s. f. Acțiunea de a (se) descotorosi și rezultatul ei. – V. descotorosi.

descotorosire sf [At: DA ms / V: ~ortosire / Pl: ~ri / E: descotorosi] Dezbărare de cineva sau de ceva care incomodează Si: descotorosit1.

DESCOTOROSI, descotorosesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) degaja, a (se) elibera, a scăpa de cineva sau de ceva care supără, care incomodează; a (se) dezbăra. – Pref. des- + cotorosi.

descotorosi vtr [At: ȘEZ. 226 / V: ~ortosi, discortosi, dis~ / Pzi: ~sesc / E: des- + cotorosi] 1-2 A (se) elibera de cineva sau de ceva care supără, incomodează, deranjează Si: a (se) dezbăra.

DESCOTOROSI, descotorosesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) degaja, a (se) elibera, a scăpa de cineva sau de ceva care supără, care incomodează; a (se) dezbăra. – Des1- + cotorosi.

DESCOTOROSI, descotorosesc, vb. IV. Refl. A scăpa de cineva sau de ceva care supără, care este neplăcut, care incomodează; a se dezbăra. Băieții se descotoroseau de guler și cravată. PAS, Z. I 122. Sabina urcă scările pe covorul moale, bucuroasă că s-a descotorosit atît de repede. C. PETRESCU, C. V. 367. Vedea omul... că nu se poate descotorosi de mine cu vorbe. CREANGĂ, A. 46. ◊ Tranz. Nevasta... făcea zile fripte bărbatului, ca să-l poată descotorosi o dată de frate-său. CREANGĂ, P. 38.

A DESCOTOROSI ~esc tranz. A face să se descotorosească. /des- + a cotorosi

A SE DESCOTOROSI mă ~esc intranz. A reuși să se elibereze de ceva sau de cineva care incomodează; a se dezbăra; a scăpa; a se debarasa. /des- + a cotorosi

descotorosì v. Mold. a se cortorosi de cineva: nu se poate descotorosi de mine CR.

cortorosésc (Munt.) și cotorosésc (Munt. Mold.) v. tr. (bg. kurtulisŭ, d. turc. kurtarmak, a libera, a salva, kurtulmak, a se cotorosi. Cp. cu mîntuĭ). Fam. Liberez, scap, descarc: a te cortorosi de un om, de-o belea. V. refl. M’am cortorosit de el. – Și descotorosesc (Mold.). V. dezbar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

descotorosire s. f., g.-d. art. descotorosirii; pl. descotorosiri

descotorosire s. f., g.-d. art. descotorosirii; pl. descotorosiri

descotorosire s. f., g.-d. art. descotorosirii

descotorosi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. descotorosesc, 3 sg. descotorosește, imperf. 1 descotoroseam; conj. prez. 1 sg. să descotorosesc, 3 să descotorosească

descotorosi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. descotorosesc, imperf. 3 sg. descotorosea; conj. prez. 3 descotorosească

descotorosi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. descotorosesc, imperf. 3 sg. descotorosea; conj. prez. 3 sg. și pl. descotorosească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DESCOTOROSIRE s. debarasare, degajare, scăpare. (~ de un musafir nepoftit.)

DESCOTOROSIRE s. debarasare, degajare, scăpare. (~ de un musafir nepoftit.)

DESCOTOROSI vb. 1. v. debarasa. 2. a se debarasa, a scăpa, (fig.) a se curăța. (S-a ~ satul de un trândav.) 3. v. dezbăra.

DESCOTOROSI vb. 1. a se debarasa, a se degaja, a se dezbăra, a scăpa, (reg.) a se cortorosi, (Bucov.) a se coroti, (grecism înv.) a exoflisi, (fig.) a se scutura. (S-a ~ cu greu de un musafir nepoftit.) 2. a se debarasa, a scăpa, (fig.) a se curăța. (S-a ~ satul de un trîndav.) 3. a (se) debarasa, a (se) dezbăra, a (se) dezobișnui, a (se) dezvăța, a (se) lăsa, a scăpa, (fig.) a (se) scutura, (fam. fig.) a înțărca. (S-a ~ de un viciu.)

Intrare: descotorosire
descotorosire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • descotorosire
  • descotorosirea
plural
  • descotorosiri
  • descotorosirile
genitiv-dativ singular
  • descotorosiri
  • descotorosirii
plural
  • descotorosiri
  • descotorosirilor
vocativ singular
plural
descortosire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: descotorosi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descotorosi
  • descotorosire
  • descotorosit
  • descotorositu‑
  • descotorosind
  • descotorosindu‑
singular plural
  • descotorosește
  • descotorosiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • descotorosesc
(să)
  • descotorosesc
  • descotoroseam
  • descotorosii
  • descotorosisem
a II-a (tu)
  • descotorosești
(să)
  • descotorosești
  • descotoroseai
  • descotorosiși
  • descotorosiseși
a III-a (el, ea)
  • descotorosește
(să)
  • descotorosească
  • descotorosea
  • descotorosi
  • descotorosise
plural I (noi)
  • descotorosim
(să)
  • descotorosim
  • descotoroseam
  • descotorosirăm
  • descotorosiserăm
  • descotorosisem
a II-a (voi)
  • descotorosiți
(să)
  • descotorosiți
  • descotoroseați
  • descotorosirăți
  • descotorosiserăți
  • descotorosiseți
a III-a (ei, ele)
  • descotorosesc
(să)
  • descotorosească
  • descotoroseau
  • descotorosi
  • descotorosiseră
descortosi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

descotorosire, descotorosirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi descotorosi DEX '98 DEX '09

descotorosi, descotorosescverb

  • 1. A (se) degaja, a (se) elibera, a scăpa de cineva sau de ceva care supără, care incomodează; a (se) dezbăra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Băieții se descotoroseau de guler și cravată. PAS, Z. I 122. DLRLC
    • format_quote Sabina urcă scările pe covorul moale, bucuroasă că s-a descotorosit atît de repede. C. PETRESCU, C. V. 367. DLRLC
    • format_quote Vedea omul... că nu se poate descotorosi de mine cu vorbe. CREANGĂ, A. 46. DLRLC
    • format_quote Nevasta... făcea zile fripte bărbatului, ca să-l poată descotorosi o dată de frate-său. CREANGĂ, P. 38. DLRLC
etimologie:
  • Prefix des- + cotorosi. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.