2 intrări

8 definiții

DESCHIOTORÁT adj. v. descheiat.

deschiotorá vtr [At: CADE / Pzi: ~réz / E: des- + chiotoare] (Reg) 1-2 A (se) descheia (9-10).

DESCHIOTORÁ, deschiotorez, vb. I. Tranz. (Regional) A desface cheotorile, a dezlega un șiret, o baieră etc. – Pronunțat: -chio-.

deschiotorá (a ~) (reg.) (-chio-) vb., ind. prez. 3 deschiotoreáză

deschiotorá vb. (sil. -chio-), ind. prez. 3 sg. și pl. deschiotoreáză

DESCHIOTORÁ vb. v. descheia.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

deschiotorát adj. v. DESCHEIAT.

Intrare: deschiotora
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) deschiotora deschiotorare deschiotorat deschiotorând singular plural
deschiotorea deschiotorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) deschiotorez (să) deschiotorez deschiotoram deschiotorai deschiotorasem
a II-a (tu) deschiotorezi (să) deschiotorezi deschiotorai deschiotorași deschiotoraseși
a III-a (el, ea) deschiotorea (să) deschiotoreze deschiotora deschiotoră deschiotorase
plural I (noi) deschiotorăm (să) deschiotorăm deschiotoram deschiotorarăm deschiotoraserăm, deschiotorasem*
a II-a (voi) deschiotorați (să) deschiotorați deschiotorați deschiotorarăți deschiotoraserăți, deschiotoraseți*
a III-a (ei, ele) deschiotorea (să) deschiotoreze deschiotorau deschiotora deschiotoraseră
Intrare: deschiotorat
deschiotorat
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular deschiotorat deschiotoratul deschiotora deschiotorata
plural deschiotorați deschiotorații deschiotorate deschiotoratele
genitiv-dativ singular deschiotorat deschiotoratului deschiotorate deschiotoratei
plural deschiotorați deschiotoraților deschiotorate deschiotoratelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)