2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

degeába [At: (a. 1816) IORGA, S. D. VII, 16 / V: dâg~, deag~, deajá~, ~bă, dejá~, dig~ / E: de4 + geaba] 1 av Fără rost. 2 av În mod inutil. 3 av Zadarnic. 4 av În van. 5 av (Îcn) Cu rost. 6 av (Îlcj; reg) ~ că Cu toate că. 7 av (Pfm; îe) A-i fi cuiva ~ A nu avea folos de pe urma unui efort. 8 av (Îae) A avea în mod inutil o calitate. 9 av (Îe) A sta (sau a ședea) ~ A nu face nimic. 10 av (Îae) A nu avea ocupație. 11 av (Pfm; îe) A mânca pâine ~ A nu-și merita mâncarea. 12 av (Pfm; îe) A face (sau a ține) umbră pământului ~ A trăi inutil. 13 av (Pfm; îe) A purta căciulă ~ A nu avea demnitate. 14 av (Pfm; îe) A-și răci gura ~ A vorbi fără a fi luat în seamă. 15 av (Și precedat de pp „pe”) Fără motiv. 16 av Fără nici o plată Si: gratuit. 17 sf ( Reg) Boală a oilor care se manifestă prin umflare și prin nevoia de a sta culcat.

DEGEÁBA adv. 1. În zadar, fără niciun folos, zadarnic. 2. Fără plată, gratis. – De4 + geaba.

DEGEÁBA adv. 1. În zadar, fără nici un folos, zadarnic. 2. Fără plată, pe gratis. – De4 + geaba.

DEGEÁBA adv. 1. În zadar, zadarnic, fără rost, fără nici un folos. Să nu mai umble unul și altul după înțelegeri cu boierii, că-i degeaba. Să-i strîngă-n chingi de la bun început. GALAN, Z. R. 249. Nu puteți, degeaba-i orice trudă, Să legați cu lanțuri primăvara. BENIUC, V. 80. Degeaba împrăștii tu vîntul Din coamă, piciorul tău scurmă Degeaba pămîntul. COȘBUC, P. II 28. Degeaba mai bați apa-n chiuă să s-aleagă unt. CREANGĂ, P. 118. 2. (Uneori precedat de prep. «pe») Fără plată, pe nimic, gratis. Noi am mîncat degeaba și banii pentru pîne îi avem în pungă cu prisos. CREANGĂ, A. 145. Să slujești tu degeaba?... Cum să nu-ți iei tu dreptul tău? EMINESCU, N. 22.

DEGEÁBA adv. 1) În zadar; fără rost; zadarnic. 2) Fără plată; pe gratis. /de + geaba

geaba adv. 1. fără folos, zadarnic: geaba umblu să scap PANN; 2. de geaba, fără bani, gratuit: biata copilă slujia de geaba AL. [Turc. DJABBA, dar, în dar].

geába adv. (turc. ğaba, gratis; ngr. tziába, bg. sîrb. ğaba). Vechĭ. În zadar: Azĭ (degeaba). În zadar: degeaba încercĭ, că nu veĭ putea! Gratis, fără plată: îțĭ daŭ cartea asta degeaba (pop. și pe degeaba).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEGEÁBA adv. 1. inutil, zadarnic, (înv. și pop.) geaba, surda, (Transilv.) heba, (înv.) îndarn. (~ te străduiești.) 2. v. gratis.

DEGEABA adv. 1. inutil, zadarnic, (înv. și pop.) geaba, surda, (Transilv.) heba, (înv.) îndarn. (~ te străduiești.) 2. gratis, gratuit, (pop.) geaba. (A da cuiva ~ un lucru.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a face umbră pământului degeaba expr. a nu fi în stare să realizeze nimic; a nu fi bun de nimic.

a-și răci gura degeaba / de pomană / de-a surda / în zadar expr. a vorbi fără folos, a insista zadarnic / fără rezultat.

Intrare: degeaba
degeaba adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • degeaba
dăgeaba
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: degeabă
degeabă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.