14 definiții pentru darabană

darabánă sf [At: AR (1829), 752/8 / V: ~baná, dărăb~, ba~ / Pl: ~ne / E: pn taraban, rs дарабан, ucr тараоќан] 1 (Pop) Tobă (mică). 2 (Pfm; îe) A bate ~na în (sau pe) ceva A bate ritmic în ceva. 3 (Pop; îe) A bate ~na A bate toba. 4 (Pop; îe) A bate ~na cuiva A vinde averea (cuiva) la mezat. 5 (Pex; îae) A sărăci. 6-7 A vinde (sau a cumpăra) la ~ (sau cu ~ ori, rar, ~ne) A vinde (sau a cumpăra) la mezat. 8 (Pop; îe) A face (cuiva) spatele ~ sau capul A bate foarte tare pe cineva. 9 (Îe) A face cuiva capul ~ A năuci. 10 (Reg; îf dărăbană) Cilindru metalic, fară fund, folosit la pescuit. 11 (Înv; spc) Roată de transmisiune din lemn, plină, care făcea parte din vechile instalații de foraj. 12 (Reg) Smoală sau păcură folosită la ungerea osiei (la căruță).

DARABÁNĂ, darabane, s. f. (Înv.) 1. Tobă (mică). ◊ Expr. A bate darabana = a divulga, a da în vileag un secret; a bate toba. A bate darabana în (sau pe) ceva = a bate ritmic în ceva. A vinde (sau a cumpăra) la darabană = a vinde (sau a cumpăra) la mezat. A face (cuiva) spatele darabană = a bate zdravăn (pe cineva). 2. Roată de transmisie făcută din lemn, folosită în anumite instalații de săpare a sondelor. – Din ucr., pol. taraban.

DARABÁNĂ, darabane, s. f. 1. Tobă (mică). ◊ Expr. A bate darabana = a divulga, a da în vileag un secret; a bate toba. A bate darabana în (sau pe) ceva = a bate ritmic în ceva. A vinde (sau a cumpăra) la darabană = a vinde (sau a cumpăra) la mezat. A face (cuiva) spatele darabană = a bate zdravăn (pe cineva). 2. Roată de transmisie făcută din lemn, folosită în anumite instalații de săpare a sondelor. – Din ucr., pol. taraban.

DARABÁNĂ, darabane, s. f. 1. Tobă (mică). Pe cărărușa aceea se scursese toată tinerețea satului, către regimente, cînd au bătut darabanele. CAMILAR, N. I 330. Se auzeau tunuri bătînd. Se auzea ca o darabană afundă într-o depărtare nu mare. SADOVEANU, M. C. 102. Aduceți-mi degrabă o putină, o piele de cîne și două bețe... Și atunci îndată i se aduc cele cerute, și tălpoiul face iute o darabană. CREANGĂ, P. 310. ◊ Fig. Darabana ploii, pe acoperișuri, suna ca un cîntec de izbîndă. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 86. ◊ Expr. A face (cuiva) spatele darabană = a bate zdravăn (pe cineva), a da (cuiva) o bătaie bună. (Eliptic) Ieșeau din mîinile mele cu părul vîlvoi și cu spatele darabană. HOGAȘ, H. 75. A bate darabana în (sau pe) ceva = a bate ritmic în ceva. A bătut mult o darabană nervoasă, cu degetele... pe sticla curată a biroului. POPA, V. 193. Damian vorbise rar, cu ochii în pămînt, bătînd darabana pe masă. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 33. A bate darabana = a divulga un secret, a da în vileag; a bate toba. Pesemne eu nu am alta de făcut decît să bat darabana. NEGRUZZI, la TDRG. A vinde (sau a cumpăra) la darabană = a vinde (sau a cumpăra) la mezat. Dacă... nu pot găsi parale? Și dacă-i pune sechestru și-l vinde la darabană? C. PETRESCU, C. V. 27. Las' părinte, nu te grăbi [să cumperi casa]... îi cumpăra-o la darabană. CONTEMPORANUL, VI/II 12. 2. Roată de lemn plină, folosită ca roată de transmisie în anumite instalații de săpare a sondelor. – Pl. și dărăbăni (SADOVEANU, Z. C. 126).

darabánă (înv.) s. f., g.-d. art. darabánei; pl. darabáne

darabánă s. f., g.-d. art. darabánei; pl. darabáne

darabánă (darabáne), s. f. – Tobă. – Var. daraban, baraban, baraban(c)ă, barabanci. Tc. dareban „bătaie de tobă”, din (arab.) darb „lovitură” (Scriban; REW 8825; Moldovan 424); cf. ceh., pol., rut. taraban „tobă”, rus. baraban „tobă”, al cărui fonetism explică var.Der. dărăbuș, s. m. (băț de tobă); darabangiu, s. m. (persoană care bate la tobă).

DARABÁNĂ ~e f. Tobă mică. ◊ A bate ~ în (sau pe) ceva a bate cadențat cu degetele în ceva (cu nervozitate sau de nerăbdare). A bate ~a a) a divulga un secret; b) a răspândi știri neverificate. /<ucr., pol. taraban

darabană f. Mold. V. barabană: să bat darabană NEGR. [Pol. TARABAN].

darabánă f., pl. e (turc. daraban, bătaĭe de tobă; rut. pol. taraban, tobă). Est. Scurt cilindru de metal acoperit de amîndoŭă părțile c’o pele foarte întinsă în care se bate cu doŭă bețe ca să răsune (tobă mică) și care se întrebuința în armată ca să dea cadența mersuluĭ (și azĭ încă pin sunetu eĭ se cheamă cumpărătoriĭ la mezat). Fig. A bate darabana, a bate toba, a divulga la toată lumea. – Și bar- ĭar în sud tar-. V. buhaĭ n., și timpană.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DARABÁNĂ s. tobă, (rar) tambúr, (înv. și reg.) barabán, barabáncă, (înv.) tî́mpină. (Bate ~.)

darabană, instrument de percuție popular (asemănător tobei* mici), cu două membrane, întinse pe cele două fețe ale cercului de lemn. Sunetul se produce prin lovirea membranei cu două bețe de lemn.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

a bate darabana expr. a bate ritmic cu degetele într-un obiect de nerăbdare.

Intrare: darabană
darabană substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular daraba darabana
plural darabane darabanele
genitiv-dativ singular darabane darabanei
plural darabane darabanelor
vocativ singular
plural