3 intrări

4 definiții

dădălcít1 sn vz dedulcit1

dădălcít2, -ă a vz dedulcit2

Intrare: dădălci
dădălci
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dădălci dădălcire dădălcit dădălcind singular plural
dădălcește dădălciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dădălcesc (să) dădălcesc dădălceam dădălcii dădălcisem
a II-a (tu) dădălcești (să) dădălcești dădălceai dădălciși dădălciseși
a III-a (el, ea) dădălcește (să) dădălcească dădălcea dădălci dădălcise
plural I (noi) dădălcim (să) dădălcim dădălceam dădălcirăm dădălciserăm, dădălcisem*
a II-a (voi) dădălciți (să) dădălciți dădălceați dădălcirăți dădălciserăți, dădălciseți*
a III-a (ei, ele) dădălcesc (să) dădălcească dădălceau dădălci dădălciseră
Intrare: dădălcit
dădălcit
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: dădălcit
dădălcit
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)