opțiuni
  • info

2 intrări

13 definiții

din care

Explicative DEX

CUTEZĂTOR, -OARE, cutezători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care cutează; (om) îndrăzneț, curajos, temerar. – Cuteza + suf. -ător.

CUTEZĂTOR, -OARE, cutezători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care cutează; (om) îndrăzneț, curajos, temerar. – Cuteza + suf. -ător.

cutezător, ~oare smf, a [At: NEGRUZZI, S. I 21 / Pl: ~i, ~oare / E: cuteza + -tor] 1-6 (Persoană) care cutează (1-3).

CUTEZĂTOR, -OARE, cutezători, -oare, adj. Care cutează, care dovedește cutezanță sau are o atitudine sau o comportare curajoasă, îndrăzneață, hotărîtă. Străinul care privea cu ochii săi cutezători, cenușii, întoarse capul spre fereastră. DUMITRIU, N. 265. Ieri leahul cel fudul... a spus cuvînt prea cutezător omului meu. SADOVEANU, O. VII 8. Mintea mea se limpezește, e din nou cutezătoare. MACEDONSKI, O. I 275. Duh neastîmpărat și cutezător, în predicele sale [Popa Duhu]... Înțepa ca viespea. CREANGĂ, A. 136. ◊ (Rar despre obiecte concrete) I-oi închina eu capul C-un paloș cutezător. TEODORESCU, P. P. 103. ◊ (Substantivat, învechit) Negreșit că ceasul morții ar fi sunat pentru acel cutezător, dacă în căderea sa turbanul nu i s-ar fi desfășurat. NEGRUZZI, S. 1 21.

CUTEZĂTOR ~oare (~ori, ~oare) Care dă dovadă de curaj; curajos; îndrăzneț; brav; viteaz. /a cuteza + suf. ~ător

cutezător a. care are cutezanță.

cutezătór, -oáre adj. Îndrăzneț.

Ortografice DOOM

cutezător adj. m., s. m., pl. cutezători; adj. f., s. f. sg. și pl. cutezătoare

cutezător adj. m., s. m., pl. cutezători; adj. f., s. f. sg. și pl. cutezătoare

cutezător adj. m., s. m., pl. cutezători; f. sg. și pl. cutezătoare

Enciclopedice

AUDAX IAPETI GENUS (lat.) cutezătorul neam al lui Iapet – Horațiu, „Ode”, I, 3, 27. Aluzie la Prometeu, fiul lui Iapet. Epitet dat cutezătorilor.

Sinonime

CUTEZĂTOR adj. v. curajos.

CUTEZĂTOR adj. brav, curajos, dîrz, inimos, îndrăzneț, neînfricat, semeț, viteaz, (livr.) intrepid, petulant, temerar, (rar) bărbat, (înv. și pop.) voinic, (înv.) hrăbor, neînfricoșat. (Om ~.)

Expresii și citate

Audax Iapeti genus (lat. „Neamul îndrăzneț al lui lapet”). Horațiu, Ode (I,3,27) – se referă la Prometeu în mod special și la cutezători în genere. Vezi: Impavidum ferient ruinae. LIT.

Intrare: cutezător (adj.)
cutezător1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cutezător
  • cutezătorul
  • cutezătoru‑
  • cutezătoare
  • cutezătoarea
plural
  • cutezători
  • cutezătorii
  • cutezătoare
  • cutezătoarele
genitiv-dativ singular
  • cutezător
  • cutezătorului
  • cutezătoare
  • cutezătoarei
plural
  • cutezători
  • cutezătorilor
  • cutezătoare
  • cutezătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: cutezător (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cutezător
  • cutezătorul
  • cutezătoru‑
plural
  • cutezători
  • cutezătorii
genitiv-dativ singular
  • cutezător
  • cutezătorului
plural
  • cutezători
  • cutezătorilor
vocativ singular
  • cutezătorule
plural
  • cutezătorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cutezător, cutezătorisubstantiv masculin
cutezătoare, cutezătoaresubstantiv feminin
cutezător, cutezătoareadjectiv

  • 1. (Persoană) care cutează; (om) îndrăzneț, curajos, temerar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: brav brav curajos temerar viteaz viteaz îndrăzneț
    • format_quote Străinul care privea cu ochii săi cutezători, cenușii, întoarse capul spre fereastră. DUMITRIU, N. 265. DLRLC
    • format_quote Ieri leahul cel fudul... a spus cuvînt prea cutezător omului meu. SADOVEANU, O. VII 8. DLRLC
    • format_quote Mintea mea se limpezește, e din nou cutezătoare. MACEDONSKI, O. I 275. DLRLC
    • format_quote Duh neastîmpărat și cutezător, în predicele sale [Popa Duhu]... înțepa ca viespea. CREANGĂ, A. 136. DLRLC
    • format_quote rar I-oi închina eu capul C-un paloș cutezător. TEODORESCU, P. P. 103. DLRLC
    • format_quote învechit Negreșit că ceasul morții ar fi sunat pentru acel cutezător, dacă în căderea sa turbanul nu i s-ar fi desfășurat. NEGRUZZI, S. 1 21. DLRLC
etimologie:
  • Cuteza + -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.