opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUPIT, -Ă, cupiți, -te, adj. (Reg.) Zgârcit. – Din cupi (puțin folosit, „a strânge” < sb.).

cupit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: cupi] 1 Cupire (1). 2 (Olt; pex) Strângere. 3 Cupire (4). 4 (Olt) Încolțire. 5 (Olt) Surprindere. 6 (Olt) Cuprindere. 7-8 (Reg) Cupire (8-9).

cupit, ~ă a [At: SĂM. I, 120 / Pl: ~iți, ~e / E: cupi] 1 (Mai ales d. o cusătură) Încrețit. 2 (Reg; fig) Zgârcit. 3 (Olt; pex) Strâns2. 4 (D. pâine) Cocoloșit2. 5 (Olt) Surprins2. 6 (Olt) Cuprins2. 7 (Olt; d. oameni) Încolțit pentru a fi bătut. 8 (Reg; d. fierul plugului) Aplecat2.

CUPIT, -Ă, cupiți, -te, adj. (Reg.) Zgârcit. – Din cupi (puțin folosit, „a strânge” < scr.).

CUPIT, -Ă, cupiți, -te, adj. (Regional) Zgîrcit, avar. Bogații cei cupiți și calici. VISSARION, B. 144.

cupít, -ă adj. (d. cupesc). Vest. Rar. Avar, zgîrcit.

cupi [At: RĂDULESCU-CODIN / E: srb, ucr купити] (Reg) 1 vt A coase cu împunsături rare și neegale, făcând ca materialul să se încrețească. 2 vr (Olt; pex) A se strânge. 3 vr (D. pâine) A se cocoloși. 4 vt (Olt) A încolți. 5 vt (Olt) A surprinde. 6 vt (Olt) A cuprinde. 7-8 vt (Olt) A încolți pe cineva și a-l bate. 9 vt (Reg) A apleca partea cea lată a fierului plugului.

cupésc v. tr. (vsl. kupiti, a aduna, d. kupŭ, grămadă. V. căpiță). Olt. Munt. Mold. Cos greșit întinzînd prea tare o bucată de stofă așa în cît bucata opusă rămîne maĭ strînsă și se încrețește. Men. Găbuĭesc, pun mîna pe cineva. V. zgîrcesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cupit (reg.) adj. m., pl. cupiți; f. cupită, pl. cupite

cupit (reg.) adj. m., pl. cupiți; f. cupită, pl. cupite

cupit adj. m., pl. cupiți; f. sg. cupită, pl. cupite

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CUPIT s., adj. v. avar, calic, zgârcit.

cupit s., adj. v. AVAR. CALIC. ZGÎRCIT.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cupi (-pesc, -it), vb. – 1. A însăila un material, printr-o cusătură ușoară. – 2. A încolți, a strînge. – 3. A coborî brăzdarul plugului. Sb. kupiti „a aduna, a strînge” (DAR). – Der. cupit, adj. (Trans., avar, zgîrcit); cupenie, s. f. (avariție). Cf. cupeț.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cupit, cupită, cupiți, cupite, adj. (reg.) 1. încrețit, zbârcit, cu cute. 2. (fig.) avar, zgârcit.

cupi, cupesc, vb. IV (reg.) 1. a coase cu împunsături rare, strângând ața; a (se) strânge, a (se) încreți. 2. a încolți, a strâmtora (pe cineva).

Intrare: cupit
cupit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cupit
  • cupitul
  • cupitu‑
  • cupită
  • cupita
plural
  • cupiți
  • cupiții
  • cupite
  • cupitele
genitiv-dativ singular
  • cupit
  • cupitului
  • cupite
  • cupitei
plural
  • cupiți
  • cupiților
  • cupite
  • cupitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: cupi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cupi
  • cupire
  • cupit
  • cupitu‑
  • cupind
  • cupindu‑
 singular plural
  • cupește
  • cupiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cupesc
 (să)
  • cupesc
  • cupeam
  • cupii
  • cupisem
a II-a (tu)
  • cupești
 (să)
  • cupești
  • cupeai
  • cupiși
  • cupiseși
a III-a (el, ea)
  • cupește
 (să)
  • cupească
  • cupea
  • cupi
  • cupise
plural I (noi)
  • cupim
 (să)
  • cupim
  • cupeam
  • cupirăm
  • cupiserăm
  • cupisem
a II-a (voi)
  • cupiți
 (să)
  • cupiți
  • cupeați
  • cupirăți
  • cupiserăți
  • cupiseți
a III-a (ei, ele)
  • cupesc
 (să)
  • cupească
  • cupeau
  • cupiră
  • cupiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cupit, cupităadjectiv

  • 1. regional Avar, calic, zgârcit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: avar calic zgârcit
    • format_quote Bogații cei cupiți și calici. VISSARION, B. 144. DLRLC
etimologie:
  • cupi (puțin folosit, „a strânge” din limba sârbă, croată). DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.